Deputatul Andrei Gușă a atras atenția în plenul Camerei Deputaților asupra unui fenomen semnificativ: falimentul în masă al întreprinderilor mici și mijlocii. El afirmă că acesta reprezintă principala cauză a deficitului bugetar excesiv, cu un cost estimat la cel puțin 10 miliarde de euro anual.
În perioada 2023-2025, au dispărut de pe piață peste 430.000 de IMM-uri. Statul, încercând să colecteze mai multe resurse, a ajuns să încaseze mai puțin.
Gușă a declarat că România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice structurale din ultimele trei decenii. El subliniază că această criză nu este generată de factori externi, de fluctuații naturale ale pieței sau de o recesiune globală, ci este în primul rând rezultatul politicilor fiscale interne.
Deficitul bugetar record, creșterea datoriei publice și încetinirea economiei naționale au o cauză centrală: distrugerea sistematică a sectorului românesc al IMM-urilor.
În ultimii ani, guvernele au declanșat un război fiscal împotriva capitalului autohton. Sub pretextul optimizării colectării și al reformei fiscale, au fost implementate măsuri haotice, imprevizibile și dăunătoare pentru antreprenoriat.
Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, între 2023 și 2025, România a înregistrat aproape 430.000 de ieșiri din piață, sub formă de radieri, dizolvări și suspendări de activitate.
Peste 237.000 de companii au fost radiate definitiv, peste 137.000 au intrat în procedură de dizolvare, iar peste 54.000 și-au suspendat activitatea. Aceste numere nu mai reflectă o ajustare economică normală, ci un exod al IMM-urilor din economie.
Consecința socială este masivă. Estimările indică faptul că peste 600.000 de locuri de muncă au fost afectate în acești trei ani. Acesta este un șoc social, nu o reformă.
Impactul economic este sever. România pierde anual aproximativ 2,8% din PIB din cauza prăbușirii sectorului IMM, ceea ce se traduce prin peste 10 miliarde de euro pierduți în fiecare an.
În același timp, statul pierde anual cel puțin 5 miliarde de euro din venituri fiscale directe, cum ar fi TVA, impozite și contribuții. Astfel, cauza principală a deficitului bugetar nu este lipsa de taxe, ci lipsa de contribuabili.
Decizia de a reduce plafonul pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro începând cu 2026 va amplifica această problemă. Acest prag afectează direct firmele românești normale, cele care mențin economia locală funcțională.
Până în 2025 au existat ieșiri preventive din piață. Din 2026 se vor produce ieșiri forțate.
Mai grav, locul IMM-urilor românești este preluat treptat de corporații multinaționale care externalizează profiturile, slăbind suveranitatea economică a țării.
România nu se confruntă cu o criză a colectării fiscale, ci cu o criză a bazei economice.
Din acest motiv, deputatul solicită: revenirea la un regim fiscal stabil și previzibil pentru IMM-uri, reanalizarea pragurilor pentru microîntreprinderi, stimularea reinvestirii profiturilor, stoparea modificărilor fiscale haotice și implementarea unor politici reale de sprijin pentru capitalul autohton.
Fără IMM-uri puternice, nu poate exista o economie puternică. Fără o economie puternică, nu poate exista un buget sănătos.
Între 2022 și 2026, România nu a realizat o reformă fiscală, ci a executat fiscal propriul motor economic.
Costul acestei greșeli este estimat la cel puțin 10 miliarde de euro pe an.