Deputatul Andrei Gușă de la AUR a denunțat decizia Guvernului de a limita adaosul comercial la carburanți, catalogând-o drept o intervenție superficială cu efecte minore, care nu atacă cauzele profunde ale scumpirilor. El avertizează că această abordare nu răspunde problemelor reale ale mediului de afaceri, în contextul creșterii costurilor la energie și combustibili.
Critici la adresa măsurii guvernamentale
Parlamentarul a afirmat că Guvernul Bolojan a optat să simuleze acțiunea într-o perioadă critică pentru economie. Potrivit lui, plafonarea adaosului este o măsură de suprafață, care nu abordează nici originea scumpirilor, nici vulnerabilitatea autentică a companiilor.
„În timp ce antreprenorii români sunt sufocați de costurile energiei și combustibililor, Executivul propune o măsură cosmetică, cu impact nesemnificativ asupra prețului final. Între timp, realitatea economică este dură: creșterea accelerată a prețurilor la petrol și gaz erodează competitivitatea companiilor românești și împinge IMM-urile, în special pe cele energointensive, spre insolvență și faliment”, a declarat Gușă.
Comparație cu măsurile din alte state europene
În declarația sa, deputatul a prezentat o comparație cu politicile aplicate în alte țări europene, unde autoritățile au intervenit direct asupra taxelor sau prețurilor. El a menționat câteva exemple concrete de acțiuni:
- Italia și Austria au redus semnificativ accizele la carburanți.
- Spania a redus TVA-ul la combustibili și a suspendat parțial accizele.
- Belgia, Polonia și alte state au combinat reduceri de taxe cu sprijin direct pentru industrie și consumatori.
- Ungaria și Croația au plafonat efectiv prețurile la pompă și au utilizat rezervele statului pentru stabilizarea pieței.
Avertismente privind impactul asupra economiei
Gușă a susținut că abordarea actuală a Guvernului României riscă să afecteze competitivitatea firmelor locale și să exercite o presiune suplimentară asupra întreprinderilor mici și mijlocii, în special din sectoarele energointensive. Potrivit acestuia, în absența unor măsuri precum reducerea fiscalității sau sprijinul direcționat către industrie, există pericolul ca economia să devină dependentă de consum, iar producția internă să fie deteriorată.