Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a luat poziție față de sancționarea disciplinară aplicată de CSM celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești care au invocat conduita avocaților fostului ministru Daniel Chițoiu pentru a-i agrava pedeapsa. Într-un comunicat transmis vineri, 6 noiembrie, UNBR avertizează că exercitarea legală a drepturilor procesuale nu poate fi transformată în motiv de înăsprire a situației juridice a inculpatului. Reacția vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu au acționat cu rea-credință, încălcând principii fundamentale ale dreptului penal.
Contextul sancționării
Poziția UNBR este formulată în contextul Hotărârii nr. 16J din 5 noiembrie 2026, prin care Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a admis, cu majoritate de voturi, acțiunea disciplinară introdusă de Inspecția Judiciară împotriva celor doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești. Uniunea subliniază că independența avocatului în construirea și susținerea strategiei de apărare constituie o garanție esențială a procesului echitabil, care trebuie respectată și de judecătorii care soluționează cauze penale.
Poziția UNBR privind dreptul la apărare
Organizația profesională atrage atenția că avocatul nu are doar dreptul, ci și obligația de a elabora în mod independent strategia de apărare, în limitele legii și ale mandatului primit de la client.
„Dincolo de soluția disciplinară, care nu este definitivă, această situație ridică o problemă fundamentală: exercitarea legală a drepturilor procesuale prin avocat nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv pentru agravarea situației juridice a justițiabilului”, transmite UNBR.
Uniunea precizează că formularea cererilor, a excepțiilor, a recuzărilor, solicitarea administrării probelor și utilizarea celorlalte mijloace procedurale prevăzute de lege sunt instrumente esențiale pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului.
Ce au reținut judecătorii în motivare
Cei doi magistrați au făcut parte din completul Curții de Apel Pitești care, la 8 ianuarie 2026, a majorat de la trei ani cu suspendare la patru ani cu executare pedeapsa aplicată fostului ministru Daniel Chițoiu. Acesta fusese trimis în judecată după accidentul rutier produs în decembrie 2019 pe DN7, în județul Argeș, în urma căruia două persoane au decedat, iar o a treia a fost grav rănită. Instanțele au stabilit că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a lui Daniel Chițoiu, care a intrat cu autoturismul pe contrasens și a lovit frontal mașina în care se aflau victimele.
Vinovăția fostului ministru și gravitatea accidentului nu au format obiectul procedurii disciplinare, iar CSM nu a analizat dacă pedeapsa de patru ani era justificată sau dacă probele au fost corect evaluate. Problema reținută a fost că judecătorii au inclus printre motivele înăspririi pedepsei comportamentul avocaților inculpatului din cursul judecății la prima instanță.
În motivarea condamnării, cei doi magistrați au criticat cererile de recuzare formulate de apărare, sesizarea Inspecției Judiciare, solicitarea administrării unor probe privind starea de sănătate a victimelor și contestarea imparțialității completului. Judecătorii au descris această conduită drept „inacceptabilă” și au apreciat că a contribuit la tergiversarea procesului.
Mai mult, motivarea conține și un pasaj controversat referitor la refuzul inculpatului de a-și recunoaște vinovăția: „Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.” În concluzia hotărârii, judecătorii au justificat majorarea pedepsei și prin „comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției”.
Deși consecințele accidentului justificau o evaluare severă a răspunderii penale, aceste argumente ridică probleme distincte privind protecția dreptului la apărare și a dreptului de a nu contribui la propria incriminare. În privința conduitei avocaților, CSM a considerat că cei doi judecători au încălcat cu rea-credință principiile legalității sancțiunii penale și caracterului personal al răspunderii penale.
Sancțiunile aplicate și reacțiile
Ioan Fundătureanu a fost sancționat cu retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Costin Andrei Stancu cu diminuarea indemnizației brute lunare cu 10% pentru un an. Hotărârea disciplinară nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În comunicatul transmis vineri, UNBR insistă asupra distincției dintre conduita profesională a avocatului și comportamentul personal al inculpatului.
„Faptul că avocatul acționează în numele sau în interesul clientului nu înseamnă că orice demers procedural al acestuia poate fi calificat drept o manifestare negativă a conduitei inculpatului. Exercitarea drepturilor procesuale trebuie distinsă de eventualele conduite abuzive, care necesită o evaluare distinctă, în condițiile legii”, arată UNBR.
Această precizare vizează exact problema constatată de CSM în cazul judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești. Articolul 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite instanței să țină cont de conduita inculpatului în cursul procesului penal la individualizarea pedepsei, însă această dispoziție nu poate fi interpretată ca o autorizare a transferării automate asupra inculpatului a conduitei profesionale autonome a avocatului său. De asemenea, simplul fapt că o cerere de recuzare sau o solicitare de administrare a probelor este respinsă nu înseamnă că formularea ei a reprezentat un abuz.
UNBR avertizează că o interpretare contrară ar avea consecințe asupra tuturor persoanelor implicate în procese penale, nu doar asupra inculpaților din dosare mediatizate.
„Independența avocatului nu poate fi protejată doar împotriva ingerințelor directe. Ea presupune și garanția că exercitarea legală a apărării nu va produce, indirect, consecințe defavorabile asupra persoanei reprezentate”, se arată în comunicat.
Uniunea explică și pericolul practic al unei asemenea abordări: „În caz contrar, riscul agravării situației clientului ar putea descuraja avocatul să utilizeze toate mijloacele legale de apărare, afectând însăși efectivitatea dreptului la un proces echitabil.” Cu alte cuvinte, un avocat care se teme că o cerere procesuală legitimă ar putea determina judecătorul să îi majoreze pedeapsa clientului ar putea ajunge să renunțe la instrumente esențiale ale apărării.
UNBR abordează și problema independenței judecătorilor, invocată în reacțiile critice față de sancțiunile CSM. Organizația recunoaște că judecătorul trebuie să poată interpreta și aplica legea fără ingerințe nejustificate, dar subliniază că independența nu reprezintă o imunitate absolută în fața răspunderii disciplinare.
„Independența judecătorului presupune libertatea de a interpreta și aplica legea, fără ingerințe nejustificate. Această independență nu exclude însă răspunderea disciplinară în cazurile și condițiile strict prevăzute de lege”, precizează UNBR.
Poziția vine într-un moment în care sancționarea celor doi judecători a provocat reacții vehemente, inclusiv din partea procurorului Claudiu Sandu, membru al CSM, care a vorbit despre o presupusă „dictatură” în sistemul judiciar. Tot vineri, judecătorul Costin Andrei Stancu a anunțat că demisionează din Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și solicită transferul de la Secția penală la Secția I civilă, afirmând că mesajul transmis de sancțiunea CSM ar fi „nu vă atingeți de politicieni”.
Această interpretare este însă diferită de obiectul declarat al procedurii disciplinare. CSM nu a sancționat condamnarea unui fost ministru, ci folosirea comportamentului avocatului drept argument pentru agravarea răspunderii penale a clientului. Mai mult, sancțiunile aplicate de CSM sunt supuse controlului judiciar, iar cei doi judecători au posibilitatea să își formuleze apărările în fața Înaltei Curți.
Dimensiunea europeană și concluzia UNBR
UNBR subliniază că independența avocatului și cea a judecătorului nu trebuie prezentate ca principii incompatibile.
„Independența judecătorului și independența avocatului nu sunt principii aflate în opoziție. Ele se completează și servesc aceluiași obiectiv: înfăptuirea unei justiții independente, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt efectiv garantate.”
În comunicat, UNBR atrage atenția că problema independenței profesiei de avocat este discutată și la nivel european. Organizația amintește că, la 5 noiembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat propuneri de decizii ale Consiliului Uniunii Europene privind autorizarea semnării, în numele Uniunii, a Convenției Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat. România a semnat această convenție la 21 octombrie 2025.
Potrivit UNBR, documentul consacră garanții pentru exercitarea independentă a profesiei, inclusiv posibilitatea avocatului de a formula cereri și demersuri procedurale în numele clientului, fără ingerințe nejustificate. Uniunea invocă și Declarația comună privind protecția justiției internaționale și integritatea dreptului internațional, publicată la 20 octombrie 2026 la inițiativa Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE), la care organizația profesională din România a aderat.
Prin aceste referiri, UNBR subliniază că protejarea avocatului în exercitarea atribuțiilor sale nu este o revendicare corporatistă, ci o componentă a garantării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
„UNBR reafirmă că libertatea avocatului de a construi și susține apărarea, fără teama că demersurile sale legale vor fi folosite împotriva clientului, reprezintă o garanție esențială a dreptului la un proces echitabil”, se arată în finalul comunicatului.