România se numără printre statele europene afectate de cele mai puternice majorări de prețuri la alimente, cu o creștere de 53% în intervalul de cinci ani, în timp ce puterea de cumpărare raportată la alimente a avansat totuși cu peste 20%. O analiză comparativă efectuată în 26 de țări evidențiază discrepanțe semnificative între statele europene.
Contextul european al scumpirilor
Prețurile produselor alimentare au consemnat majorări consistente în Europa pe parcursul ultimilor cinci ani, însă salariile minime au avansat într-un ritm chiar mai alert în majoritatea celor 26 de state incluse în analiză.
Malta reprezintă una dintre situațiile atipice. Un angajat remunerat cu salariul minim de acolo poate achiziționa aproximativ cu 6% mai puține alimente cu salariul său brut comparativ cu acum cinci ani, în pofida majorării salariilor. De asemenea, salariații plătiți cu salariul minim din Spania și Franța au înregistrat pierderi.
Conform datelor Eurostat, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 34% la nivelul întregii Uniuni Europene între august 2021 și august 2026. Ungaria a consemnat cel mai pronunțat avans din blocul comunitar, de 57%, urmată de Bulgaria (54%) și România (53%). Cipru a înregistrat cea mai temperată creștere, de 21%.
În cadrul unui grup extins de 35 de state europene, Elveția a avut cel mai redus avans, de 5%.
Situația excepțională a Turciei
Turcia a constituit o excepție notabilă: prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 752% în același interval.
Această majorare excepțională din Turcia reflectă ani de inflație ridicată, alimentată parțial de o depreciere puternică a lirei, care a determinat creșterea costurilor bunurilor și materiilor prime importate. Scăderea lirei a fost cauzată parțial de o serie de reduceri ale dobânzilor începute în 2021, chiar în contextul în care inflația era în creștere. Dobânzile mai mici au făcut moneda mai puțin atractivă pentru deținere, amplificând presiunile asupra valorii sale. Turcia a inversat această politică în 2023 și a majorat puternic dobânzile, însă prețurile au continuat să urce.
Efectele războiului din Ucraina și evoluția în marile economii
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețurile alimentelor erau deja în creștere înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022. Conflictul a amplificat presiunile prin majorarea costurilor energiei, îngrășămintelor și transportului, precum și prin perturbarea piețelor agricole. Aceste costuri s-au reflectat în prețurile din supermarketuri.
În rândul celor mai mari economii ale UE, prețurile alimentelor au crescut cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania între august 2021 și august 2026.
Salariile minime brute lunare au crescut, de asemenea, în aceeași perioadă în multe dintre țările europene cu un salariu minim stabilit prin lege.
Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere din UE, de 93%, în timp ce salariul minim a crescut cu 46% în Germania, 29% în Spania și 20% în Franța. Aceste modificări sunt măsurate în monedele naționale.
Turcia a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările comparate, de 823% în cinci ani. Salariile minime s-au mai mult decât dublat și în Serbia (103%) și Muntenegru (102%).
Puterea de cumpărare raportată la alimente
Totuși, salariile mai mari nu înseamnă neapărat că angajații își permit să cumpere mai multe alimente. Comparația măsoară cât de multe alimente putea cumpăra un salariu minim brut lunar în august 2021 și august 2026. Nu arată câți bani le rămâneau angajaților pentru cumpărături după plata taxelor, chiriei și a altor cheltuieli.
Simpla scădere a creșterii prețurilor alimentelor din creșterea salariului minim poate fi înșelătoare, mai ales atunci când inflația este ridicată, ca în Turcia. Compararea cantității de alimente pe care salariul o putea cumpăra în fiecare moment oferă o imagine mai clară.
În trei dintre cele 26 de țări comparate, angajații plătiți cu salariul minim și-au pierdut puterea de cumpărare atunci când aceasta este măsurată în raport cu prețurile alimentelor.
- Malta a înregistrat cea mai mare scădere, de 6%. Un angajat plătit cu salariul minim care putea cumpăra 100 de coșuri de alimente în august 2021 putea cumpăra doar 94 în august 2026.
- Spania și Franța au urmat, cu scăderi de 5%, respectiv 4%.
Serbia și Muntenegru au înregistrat cele mai mari creșteri ale cantității de alimente pe care le putea cumpăra un salariu minim, de 37%. Un angajat plătit cu salariul minim care putea cumpăra 100 de coșuri de alimente în august 2021 putea cumpăra 137 în august 2026.
Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania au înregistrat, de asemenea, creșteri de peste 20%.
Puterea de cumpărare în raport cu alimentele a crescut cu 10% în Irlanda, 9% în Germania, 7% în Grecia, 6% în Belgia și Țările de Jos și cu 3% în Portugalia.