România sprijină în fața Bruxelles-ului introducerea unei limite minime de vârstă pentru copiii pe platformele digitale

romania sprijina in fata bruxelles ului introducerea unei limite minime de varsta pentru copiii pe platformele digitale
Sursă foto: Wavebreak / Profimedia

România a transmis oficial Consiliului Uniunii Europene că susține stabilirea unei vârste minime armonizate la nivel european pentru accesul autonom al copiilor pe platformele digitale, poziție exprimată de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, la reuniunea EYCS de la Bruxelles. Discuțiile au vizat și Rezoluția privind Planul de lucru al UE în domeniul culturii 2027-2030, precum și viitoarea competiție pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii din 2034.

Context și cadru european

Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a prezentat prioritățile României în domeniul culturii și al spațiului digital în cadrul lucrărilor Consiliului Uniunii Europene (EYCS) desfășurate la Bruxelles. Reuniunea în formatul Educație, Tineret, Cultură și Sport – secțiunea Cultură, Audiovizual și Media – a avut loc pe 20 noiembrie, sub Președinția irlandeză a Consiliului UE.

O temă centrală a dezbaterilor a fost propunerea de Regulament privind protecția copiilor în mediul online (EU Kids Act). În intervenția sa, ministrul a reafirmat sprijinul României pentru consolidarea siguranței minorilor în spațiul digital, subliniind însă că măsurile de protecție trebuie să păstreze un echilibru firesc cu dreptul copiilor la educație, informare, exprimare și viață privată.

Poziția României privind siguranța digitală

„România susține stabilirea unei vârste minime armonizate la nivel european pentru accesul autonom la platformele digitale, dublată de mecanisme neintruzive de verificare a vârstei și a acordului parental. Totodată, partea română consideră esențial ca furnizorii de servicii digitale să își asume responsabilitatea integrării siguranței încă din etapa de proiectare (safety by design), iar noile reguli să fie completate de programe de educație digitală și alfabetizare media, fără a dubla obligațiile deja existente în legislația europeană (DSA și AI Act)”, se menționează în comunicat.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Culturii, statele membre au aprobat Rezoluția privind Planul de lucru al UE în domeniul culturii 2027-2030, document care va ghida cooperarea europeană în sectorul cultural în următorii patru ani, în acord cu Declarația comună „Europa pentru Cultură – Cultura pentru Europa”. România a susținut adoptarea acestui cadru strategic, evidențiind importanța păstrării unui rol central al statelor membre și a corelării directe dintre prioritățile stabilite la nivel european și viitoarele instrumente de finanțare.

Capitala Europeană a Culturii și alte dosare pe agendă

Pe agenda Consiliului s-a aflat și raportul de progres referitor la acțiunea Uniunii pentru Capitalele Europene ale Culturii (2034-2047), subiect cu o importanță directă pentru România, care urmează să găzduiască din nou acest titlu în anul 2034, alături de Croația. În perspectiva pregătirii viitoarei competiții naționale, partea română susține conturarea unui cadru juridic clar și predictibil, care să garanteze transparența procedurilor de selecție, independența juriului de experți și o planificare financiară multianuală solidă, atât pentru programul cultural propriu-zis, cât și pentru valorificarea moștenirii sale pe termen lung.

În cadrul secțiunii Diverse (AOB), delegația României a intervenit public pentru a susține trei inițiative majore aduse în atenția Consiliului:

  • Pe tema suveranității culturale europene (inițiativă prezentată de Germania, Franța și Polonia), România a susținut necesitatea unei corespondențe reale între nivelul de ambiție al politicilor culturale europene și resursele financiare alocate acestora prin viitorul program AgoraEU, precum și adaptarea cadrului audiovizual (AVMSD) astfel încât să protejeze diversitatea culturală, pluralismul și independența mass-mediei.
  • În privința protejării drepturilor de autor în era inteligenței artificiale, inițiativă prezentată de Germania, România a atras atenția asupra nevoii de a asigura o protecție efectivă creatorilor și titularilor de drepturi – inclusiv printr-o transparență reală privind utilizarea operelor protejate în antrenarea sistemelor de inteligență artificială –, păstrând totodată un echilibru echitabil între protejarea creației și susținerea inovării tehnologice.
  • Referitor la cooperarea audiovizuală europeană – exemplul ARTE și RTVE (inițiativă prezentată de Spania, Franța și Germania), România a salutat acest model de parteneriat între radiodifuzorii publici europeni și disponibilitatea conținutului ARTE în limba română, subliniind importanța accesului multilingv la producțiile audiovizuale europene și a creșterii vizibilității creațiilor naționale la nivel european.

Vizita de lucru și perspectivele financiare

Reuniunea Consiliului EYCS a încheiat vizita de lucru desfășurată la Bruxelles de ministrul Ioana Ciocan în perioada 18-20 noiembrie 2026, al cărei program a inclus și o serie de întrevederi bilaterale la Parlamentul European și Comisia Europeană – cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, comisarul european pentru cultură, Glenn Micallef, și europarlamentarul Nicu Ștefănuță, membru al Comisiei pentru Bugete.

Discuțiile s-au concentrat pe menținerea unui buget adecvat pentru cultură în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034 (programul AgoraEU), protejarea statutului social și profesional al lucrătorilor culturali și susținerea proiectelor de patrimoniu, restaurare și acces la cultură în mediul rural, mai evidențiază comunicatul menționat.