România achiziționează de pe piața chineză produse în valoare de aproape 13 euro pentru fiecare euro de mărfuri pe care le vinde în China. Deficitul comercial bilateral a urcat în 2025 la circa 8,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai bine de un sfert din întregul deficit comercial al țării, iar în spatele acestui dezechilibru se află nu doar comenzile de pe platforme precum Temu sau Shein, ci în special importurile de echipamente electrice, utilaje și produse electronice.
Dimensiunea schimburilor comerciale bilaterale
În 2025, România a importat din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, marcând o creștere de 16,2% față de anul anterior. În același timp, exporturile românești către piața chineză au rămas practic nemodificate, situându-se la doar 715 milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare.
Discrepanța dintre cele două fluxuri comerciale a determinat un deficit al României cu China de aproximativ 8,4 miliarde de euro, cu circa 1,27 miliarde de euro mai mare decât în 2024. Astfel, importurile din China au ajuns să fie de 12,7 ori mai mari decât exporturile României către această țară, o deteriorare față de raportul de 10,9 la 1 consemnat în 2024.
Dezechilibrul este semnificativ și raportat la ansamblul comerțului exterior românesc. Țara a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de 32,74 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că relația comercială cu China generează, singură, aproximativ un sfert din deficitul de bunuri al României.
Structura importurilor: dominanța produselor industriale
Deși creșterea comenzilor de pe platformele chinezești este cel mai vizibilă pentru consumatori, datele statistice arată că dezechilibrul comercial este în primul rând unul de natură industrială.
Trei categorii de produse au totalizat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, echivalentul a 55% din toate importurile României din China:
- echipamente electrice, în valoare de 1,87 miliarde de euro;
- mașini și utilaje, de 1,6 miliarde de euro;
- calculatoare și produse electronice, de 1,57 miliarde de euro.
Pe lista importurilor importante urmează produsele din construcții metalice, cu 707 milioane de euro, precum și cauciucul și masele plastice, produsele chimice, autovehiculele, textilele și produsele metalurgice. Importurile de automobile chinezești au ajuns, separat, la aproximativ 345 de milioane de euro.
Exporturile românești: resurse și componente intermediare
În sens invers, principala categorie de produse exportată de România în China în 2025 a fost reprezentată de lemn și produsele din lemn, cu o valoare de 118 milioane de euro.
Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane de euro, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane de euro, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro. Valorile rămân însă mult inferioare comparativ cu importurile chinezești din aceleași sectoare.
România exportă astfel către China în principal resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce achiziționează volume mult mai mari de produse industriale și tehnologice cu valoare ridicată.
Datele pentru 2025 indică și cauza adâncirii dezechilibrului: exporturile românești au scăzut cu 0,6%, în timp ce importurile din China au crescut cu peste 16%.
Contextul european și global
Dezechilibrul comercial al României se înscrie într-o schimbare mai amplă care are loc la nivel mondial. China dispune de o capacitate industrială uriașă, iar cererea internă nu poate absorbi întreaga producție. În același timp, barierele comerciale ridicate de Statele Unite au determinat companiile chineze să caute alte piețe pentru produsele lor, Europa devenind una dintre principalele destinații.
Comisia Europeană a semnalat, la rândul său, efectele politicilor industriale și ale sprijinului acordat de Beijing anumitor sectoare, indicând printre problemele relației comerciale cu China lipsa reciprocității, condițiile inegale de concurență și alte asimetrii comerciale.
În 2025, Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile europene către piața chineză s-au ridicat la numai 199,6 miliarde de euro. Deficitul comercial a ajuns astfel la aproape 360 de miliarde de euro. Importurile europene din China au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%.
Dezechilibrul a revenit și pe agenda politică de la Bruxelles. Comisia Europeană cere Beijingului măsuri concrete pentru reducerea acestuia, iar comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a avertizat asupra creșterii exporturilor chineze de textile, materiale plastice, baterii și vehicule electrice către Europa.
Contrastul cu evoluția generală a comerțului românesc
Situația este cu atât mai relevantă cu cât România a reușit în 2025 să își reducă ușor deficitul comercial total. Exporturile țării au crescut cu 4,2%, până la 96,6 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, până la 129,35 miliarde de euro. Deficitul comercial s-a redus cu aproximativ 673 de milioane de euro, la 32,74 miliarde de euro.
În relația cu China, tendința a fost însă inversă. Exporturile românești au rămas aproape neschimbate, importurile au accelerat, iar deficitul bilateral a crescut cu peste un miliard de euro.
China devine astfel un caz aparte în comerțul exterior al României, iar dezechilibrul nu poate fi explicat doar prin apetitul consumatorilor pentru produse ieftine. O parte dintre bunurile importate sunt utilaje și componente necesare companiilor din România și pot contribui la investiții și producție. Un deficit comercial bilateral nu reprezintă, în sine, dovada unei pierderi economice. Riscul apare însă atunci când dezechilibrul persistă și se adâncește, iar economia românească nu reușește să dezvolte suficiente produse și companii capabile să intre, în sens invers, pe piața chineză.
Perspective pentru exporturile românești
Un pas spre extinderea exporturilor a venit din sectorul agroalimentar. China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și alte produse obținute din lapte de vacă, oaie sau capră. Sunt discutate, de asemenea, oportunități pentru cereale și produse procesate din carne de porc.
Chiar și o creștere importantă a exporturilor agroalimentare ar avea însă nevoie de timp și de volume foarte mari pentru a reduce substanțial diferența de 8,4 miliarde de euro. Pentru România, miza este dezvoltarea exporturilor cu valoare adăugată mai mare și creșterea accesului companiilor românești pe piața chineză, într-un moment în care fluxul comercial în sens invers avansează mult mai rapid.
Cifra care sintetizează cel mai bine dezechilibrul din 2025 rămâne raportul de 12,7 la 1: pentru fiecare euro de produse românești exportate în China, aproape 13 euro de produse chinezești au intrat în România.