Un audit al Curții de Conturi dezvăluie că Ministerul Educației nu poate identifica traseul ulterior pentru aproape 160.000 de absolvenți din două promoții de liceu, iar curriculumul este elaborat fără o consultare sistematică a pieței muncii. Raportul descrie un sistem educațional slab conectat la cerințele reale ale angajatorilor.
Contextul auditului
Raportul nr. 59981 din 2 septembrie 2026, denumit „Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii: elevul de astăzi, angajatul de mâine”, analizează perioada 2022–2024 și a fost aprobat de Plenul Curții de Conturi în 25 august 2026.
Documentul apare în anul în care elevii care intră în clasa a IX-a devin prima generație pentru care se aplică noile planuri-cadru pentru liceu. Auditorii avertizează însă că schimbarea disciplinelor și a numărului de ore nu va fi suficientă dacă nu este însoțită de profesori pregătiți, infrastructură, consiliere profesională și o relație reală cu angajatorii.
Absolvenți fără traseu identificat
Cea mai puternică informație din raport privește ceea ce se întâmplă după terminarea liceului. Curtea de Conturi constată că monitorizarea absolvenților se face fragmentar, prin mecanisme diferite, fără o bază de date națională completă și interconectată.
Din cei 125.400 de absolvenți ai cursurilor de zi din promoția 2021–2022, pentru 75.373 nu era identificat un traseu ulterior. În evidențele analizate apăreau 26.182 de tineri înscriși în învățământul superior, 7.652 în învățământul postliceal, 19.506 angajați, 1.791 de antreprenori și 276 de șomeri înregistrați.
Situația este și mai problematică pentru promoția următoare. Din cei 123.646 de absolvenți ai anului 2022–2023, statutul a 84.262 nu era cunoscut. În bazele de date figurau 21.287 de tineri în învățământul superior, 239 în cel postliceal, 17.826 de angajați, 1.220 de antreprenori și 1.428 de șomeri înregistrați.
În total, pentru 159.635 de absolvenți din cele două promoții statul nu avea un traseu identificat. Procentul a crescut de la aproximativ 60% la 68%.
Pentru promoția 2023–2024, formată din 129.959 de absolvenți, tabelul inclus în raport poartă mențiunea „nu există date” la toate rubricile referitoare la facultate, școală postliceală, angajare, antreprenoriat, șomaj sau alte destinații.
Curtea de Conturi precizează că un absolvent poate apărea simultan în mai multe categorii, de exemplu ca student și angajat. Din acest motiv, cifrele privind diferitele trasee nu pot fi pur și simplu adunate pentru a obține un total de 100%.
Lipsesc complet și informațiile despre tinerii care au plecat în străinătate. Platforma ReCONECT, creată pentru a reuni datele din educație și ocupare, nu cuprinde informații privind mobilitatea internațională a absolvenților.
Auditorii explică problema prin limitările infrastructurii informatice, numărul redus de utilizatori activi ai platformei, deficitul de personal specializat și lipsa unor proceduri unitare. Raportul menționează inclusiv faptul că accesul printr-o conexiune securizată era disponibil numai în clădirea principală a Ministerului Educației.
Diferențele dintre județe sunt considerabile. Inspectoratele din Alba, Botoșani, Brașov, Dolj, Galați, Hunedoara sau Vrancea au colaborat cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă și au utilizat chestionare, baze de date, consiliere profesională sau platforma ReCONECT. În Bacău, Vaslui, Călărași și Constanța, monitorizarea s-a limitat la informații parțiale culese de școli, fără o corelare cu AJOFM sau cu alte platforme informatice.
Doar 16 inspectorate școlare au realizat analize privind trecerea absolvenților către piața muncii. La nivelul liceelor, asemenea monitorizări sunt și mai rare.
Programa școlară, desconectată de piața muncii
Prima constatare a auditului este că politicile curriculare sunt elaborate și actualizate fără integrarea sistematică a cerințelor pieței muncii. Consecința este o legătură limitată între competențele dobândite de elevi și nevoile reale ale angajatorilor.
Deși actualizarea programei ține cont de digitalizare, de competențele-cheie, de tendințele educaționale internaționale și de rezultatele evaluărilor PISA, reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați direct și constant în procesul de elaborare a curriculumului.
Ministerul Educației nu a solicitat Institutului de Științe ale Educației să realizeze studii despre dinamica pieței muncii și adaptarea ofertei liceale. Nici Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale nu i-au fost cerute prognoze dedicate legăturii dintre competențele oferite de licee și cererea angajatorilor.
Prognozele realizate prin proiectul ReCONECT acoperă nivelurile național și regional. Analizele la nivel de județ nu au mai fost realizate, procesul de consultare fiind afectat, potrivit raportului, de dificultăți tehnice și de lipsa unor date de contact actualizate.
Aproximativ jumătate dintre reprezentanții pieței muncii chestionați de auditori au declarat că nu au fost consultați în privința competențelor pe care școala ar trebui să le formeze. Marea majoritate nu colaborase cu ministerul, în perioada analizată, pentru apropierea pregătirii liceale de cerințele angajatorilor.
Consultările sunt mai consistente în învățământul profesional și tehnologic, unde operatorii economici participă la pregătirea practică și pot solicita calificările de care au nevoie. Pentru filierele teoretică și vocațională, auditorii nu au identificat campanii similare de consultare.
Raportul vorbește despre o întârziere de peste 15 ani în actualizarea curriculumului pentru liceu. Noile planuri-cadru se aplică începând cu generația care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027. În învățământul profesional și tehnic, ultima revizuire națională a standardelor de pregătire și a curriculumului pentru calificările de nivel 3 și 4 a avut loc în perioada 2016–2018, chiar dacă ulterior au fost dezvoltate și calificări noi la solicitarea companiilor și a asociațiilor profesionale.
Ce reclamă angajatorii
Din perspectiva angajatorilor chestionați, cele mai importante pentru integrarea profesională sunt competențele practice și abilitățile interpersonale. Tocmai acestea ar lipsi însă cel mai frecvent absolvenților care intră pe piața muncii.
Printre principalele dificultăți semnalate se află:
- nivelul redus al motivației pentru muncă sau formare;
- așteptările salariale considerate nerealiste în raport cu pregătirea;
- lipsa punctualității și a responsabilității;
- dificultățile de comunicare și relaționare;
- absența experienței practice;
- cunoștințe teoretice insuficiente sau neadaptate cerințelor actuale;
- autonomie și inițiativă reduse;
- dificultăți în înțelegerea sarcinilor și adaptarea la ritmul de lucru;
- lipsa unor competențe digitale ori certificări recunoscute.
Aceste rezultate provin din chestionare online realizate pe baza unei eșantionări neprobabilistice. Ele exprimă percepția angajatorilor consultați și nu trebuie interpretate ca un sondaj reprezentativ pentru toate companiile din România.
Raportul arată însă că observațiile firmelor se suprapun peste problemele identificate chiar de licee și inspectorate: programe prea teoretice, metode de predare bazate pe memorare, puține activități practice, echipamente și laboratoare insuficiente, acces limitat al profesorilor la formare și o legătură redusă cu mediul profesional.
Angajatorii preferă să recruteze absolvenți ai învățământului tehnologic sau profesional, iar perioada de retenție indicată cel mai frecvent este de unu până la trei ani. Companiile mai reclamă lipsa programelor de pregătire pentru unele meserii esențiale economiei locale, migrarea tinerilor către marile centre universitare și accesul inegal al elevilor din mediul rural la învățământul dual.
Raportul citează și date ale Comisiei Europene potrivit cărora, în 2023, rata de ocupare a proaspeților absolvenți din România era de 66%, față de media Uniunii Europene de 81%.
Locurile din licee, stabilite fără analiză prospectivă
Numărul de locuri din licee și școli profesionale este stabilit anual și aprobat prin hotărâre de Guvern. Metodologia prevede inclusiv un criteriu al relevanței, care presupune analizarea specializărilor necesare pentru accesul pe piața muncii sau continuarea studiilor.
Curtea de Conturi a constatat că acest criteriu nu este respectat în cazul liceelor teoretice.
În practică, numărul locurilor este stabilit în principal pe baza gradului de ocupare din anii anteriori și a opțiunilor exprimate de elevi. Nu există o analiză sistematică a cererii viitoare de competențe și nici o viziune privind inserția profesională a absolvenților.
Studiile de orientare realizate în rândul elevilor de clasa a VIII-a arată ce licee și profiluri preferă adolescenții, dar nu reprezintă o analiză a cerințelor economiei. O evaluare a specializărilor necesare pentru liceele teoretice nu a fost prezentată nici la nivelul ministerului, nici la inspectorate sau în unitățile școlare verificate.
În învățământul tehnologic, profesional și dual, solicitările companiilor sunt luate în calcul la stabilirea locurilor și a calificărilor. Inspectoratele au raportat o extindere a acestor filiere pentru acoperirea deficitului de personal, însă elevii continuă să prefere liceele teoretice, în special în București.
În ultimii ani analizați, 76% din locurile prevăzute în planurile de școlarizare au fost alocate învățământului liceal și 24% celui profesional.
Diferența dintre filiere este importantă și pentru părinți. Absolvirea unui liceu teoretic nu oferă o calificare profesională propriu-zisă, traseul fiind orientat în principal către continuarea studiilor. Învățământul profesional de trei ani oferă o calificare de nivel 3, iar liceul tehnologic poate asigura o calificare de nivel 4, cu acces direct la ocupații corespunzătoare.
Curtea de Conturi arată că filierele tehnologică și profesională au o rată mai mare de integrare pe piața muncii, dar o parte dintre absolvenți ajung să lucreze în alte domenii decât cel pentru care s-au pregătit. Cele mai bune rezultate apar în învățământul profesional și dual, mai ales în județele în care există parteneriate reale cu operatorii economici.
Consiliere profesională tardivă și inegală
Datele colectate de la părinți arată că accesul elevilor la servicii eficiente de consiliere profesională este limitat. Unii tineri nu au beneficiat deloc de asemenea servicii, iar alții le-au considerat nefolositoare.
În aceste condiții, familia devine principala sursă de orientare și influență în alegerea liceului și a traseului educațional. Urmează prietenii, profesorii și personalul cabinetelor de asistență psihopedagogică.
Curtea de Conturi constată că orientarea profesională intervine frecvent prea târziu, în special în anii terminali, când elevilor le rămâne puțin timp pentru a-și construi competențele necesare unei anumite cariere. Inspectoratele au semnalat deficitul de consilieri școlari, implicarea redusă a unor părinți și lipsa unui mecanism prin care să fie măsurat efectul consilierii asupra parcursului ulterior.
Legătura cu angajatorii depinde, la rândul ei, de județ și de inițiativa conducerii fiecărui liceu. Auditorii nu au găsit structuri dedicate care să mențină o relație permanentă între școli și piața muncii, nici la minister, nici la inspectorate sau în liceele verificate.
Majoritatea unităților din eșantion au raportat parteneriate cu firme, camere de comerț, ONG-uri, instituții culturale sau universități, însă documentele prezentate pentru a demonstra aceste colaborări au fost limitate. Consecința este apariția unor diferențe mari între județe și între filiere.
Competențe de bază și abandon școlar
Problemele privind accesul pe piața muncii pornesc de la nivelul competențelor de bază. Potrivit rezultatelor PISA 2022, citate în raport, aproape patru din zece elevi români de 15 ani se situează sub nivelul de bază la citire și științe, iar la matematică proporția ajunge la aproximativ cinci din zece.
Raportul mai arată că aproape un elev din patru părăsește sistemul înainte de finalizarea învățământului secundar superior. Abandonul este mai ridicat în filiera tehnologică și în școlile mici din comunitățile rurale dezavantajate.
Aproximativ 96% dintre elevii înscriși în ultimul an de liceu finalizează studiile, iar 74–79% dintre absolvenți promovează examenul de Bacalaureat, conform perioadei analizate. În învățământul profesional, inclusiv dual, între 82% și 85% dintre elevii înscriși în ultimul an reușesc să finalizeze programul.
În mediul urban, una dintre marile probleme este supraaglomerarea școlilor. În mediul rural predomină subfinanțarea, lipsa laboratoarelor și a dotărilor moderne și accesul mai dificil la programele de învățământ dual.
Calitatea scăzută a educației a fost inclusă printre vulnerabilitățile României în documentele strategice de apărare. Curtea de Conturi arată că nivelul redus al competențelor, abandonul școlar și analfabetismul funcțional au consecințe nu doar asupra viitorului individual al elevilor, ci și asupra competitivității economice, ocupării forței de muncă și capacității de dezvoltare a țării.
Concluziile sunt apropiate de cele ale raportului „Education and Skills in Romania”, de OCDE în 2025, care susține întărirea traseelor profesionale, creșterea relevanței pregătirii liceale și implicarea mai consistentă a angajatorilor.
Recomandări și termene
Curtea de Conturi a cerut Ministerului Educației să analizeze, pentru fiecare generație de liceeni, dacă abilitățile formate în școală corespund cerințelor reale ale pieței muncii. Instituția trebuie să creeze și un mecanism permanent de colaborare între toate filierele liceale și angajatori, agențiile de ocupare, camerele de comerț și organizațiile patronale.
Ministerului i s-a mai recomandat să introducă un sistem unitar de colectare și actualizare a informațiilor despre absolvenți și să respecte criteriul relevanței atunci când stabilește numărul locurilor pentru fiecare filieră și specializare.
Termenul de implementare prevăzut pentru toate cele patru recomandări este trimestrul al patrulea al anului 2031. Până atunci, elevii care au intrat în clasa a IX-a în toamna anului 2026 vor fi absolvit deja liceul.
Raportul a trecut prin procedura de conciliere cu Ministerul Educației. Instituția a formulat un punct de vedere și a elaborat un plan de măsuri, iar documentul final precizează că nicio constatare și nicio recomandare nu au rămas în divergență.
Auditul a fost realizat între aprilie și noiembrie 2025 și a vizat perioada 2022–2024. Curtea de Conturi a strâns informații de la Ministerul Educației, inspectorate, instituțiile responsabile de curriculum și calificări, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, angajatori, elevi și părinți.
În eșantion au fost incluse 44 de licee din cele trei filiere, câte unul din fiecare județ și câte două din București și Ilfov. Pentru unele informații au fost utilizate chestionare online și o eșantionare neprobabilistică, aspect care limitează generalizarea opiniilor exprimate de angajatori, elevi și părinți, dar nu afectează constatările bazate pe evidențele și bazele de date ale instituțiilor publice.