România se clasează pe locul 63 la nivel mondial în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale, existând un decalaj semnificativ între utilizarea individuală și integrarea în mediul de afaceri. Doar 5,2% dintre companiile românești cu peste 10 angajați folosesc tehnologii IA, ceea ce plasează țara pe ultima poziție în Uniunea Europeană.
Contextul actual și discrepanțele
István Szőke, vicepreședinte al Filialei Cluj a Camerei de Comerț România-China, a atras atenția asupra acestei situații în cadrul evenimentului „Management în era AI: De la hype la impact real”, organizat de entitatea pe care o reprezintă. Potrivit acestuia, România se confruntă cu o discrepanță uriașă între consumul individual de IA și integrarea în business.
În ceea ce privește adopția de către mediul antreprenorial, principala problemă nu mai este accesul la tehnologie, ci lipsa de cultură organizațională și de competențe de transformare digitală în rândul managerilor.
La nivel european, media UE se situează în jurul a 30%, în timp ce liderul UE, Danemarca, ajunge la 42%. Pe plan global (SUA, Asia), peste 60% din organizații au AI integrat în operațiuni.
Se observă o discrepanță și mai mare în industria prelucrătoare, industrie cu cea mai mare pondere din PIB (11%), unde adopția IA este doar de 1,5%, în timp ce media din UE este 10%.
Această tendință este cu atât mai alarmantă, cu cât UE a setat o direcție strategică „Made in Europe”, demers prin care se dorește atingerea ca ponderea industriei prelucrătoare să fie în medie la 20% din cadrul statelor membre.
Ce putem învăța de la China
„Decalajul enorm în domeniul Inteligenței Artificiale dintre cele două țări se datorează mai ales unei lipse în ceea ce privește politica de stat coerentă din partea României, în timp ce China folosește planuri cincinale clare pentru a sincroniza cercetarea în IA, producția de cipuri și calculul avansat.
În România încă se observă o utilizare haotică, fapt care s-ar putea schimba prin direcționarea fondurilor acolo unde este nevoie pentru a se observa o productivitate mai bună, iar astfel am avea o competitivitate mai bună în ceea ce privește exporturile românești.
În ceea ce privește rezultatele atinse în adoptarea economică a IA, China a impus adoptarea tehnologiei în masă prin parteneriate strânse între sectorul public și cel privat. România poate învăța cum să stimuleze conversia digitală a IMM-urilor, trecând de la o piață fragmentată la programe naționale de calificare”, a spus István Szőke.
Inițiative și programe de sprijin
Deși implementarea curentă este lentă, România a început să investească masiv în pilonii strategici pentru a închide acest decalaj.
- Prin proiecte precum Romanian Hub for Artificial Intelligence (HRIA), se vor mobiliza 64 de milioane de euro în perioada următoare (2025-2029).
- Se oferă sprijin și pentru IMM-uri, programe de consultanță subvenționată, cum este Gata de Business / Business Forward, ajută micile întreprinderi să obțină granturi și mentorat pentru a introduce AI în procesele lor operaționale.
Colaborare pentru educație practică
Reprezentantul Camerei de Comerț România-China a explicat în acest context rolul evenimentului „Management în era AI: De la hype la impact real”.
„Pentru a aduce membrilor noștri acces la experiență practică în această zonă, Camera de Comerț și Industrie România–China, Filiala Cluj, începe o colaborare cu AIvise, companie fondată de Adela Mureșan.
Adela vine cu peste 13 ani în data, analytics și IA. Înainte de AIvise, a coordonat livrarea de proiecte de IA și automatizări la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Vine cu experiența lecțiilor învățate privind adopția acestei tehnologii, iar prin AIvise, această experiență este transformată într-o abordare pragmatică pentru companii: cum identificăm inițiativele IA care merită investiția, cum evităm proiectele fără impact și cum trecem mai repede de la idee la rezultate”, a concluzionat István Szőke.