România a atras 4,7 miliarde de euro de pe piețele financiare globale prin prima sa emisiune de euroobligațiuni din acest an, într-o operațiune care a acoperit aproape jumătate din necesarul anual de finanțare externă estimat.
Detaliile operațiunii
Emisiunea a avut loc pe 25 februarie, cu doar trei zile înainte de declanșarea conflictului din Iran, evitând astfel creșterile ulterioare ale costurilor de finanțare. Cererea investitorilor a fost excepțional de mare, depășind 15,5 miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decât suma oferită.
Acest interes ridicat a permis statului român să obțină condiții de finanțare mai avantajoase, cu dobânzi sub nivelul estimat inițial și sub cotațiile pieței de la momentul respectiv.
Structura împrumutului
Fondurile au fost atrase prin trei tranșe distincte:
- 2,25 miliarde de euro cu scadența în 2033 (7 ani)
- 2 miliarde de dolari cu scadența în iulie 2036 (10 ani)
- 750 de milioane de euro prin redeschiderea unei emisiuni scadente în septembrie 2044
Randamentele finale stabilite au fost de 4,638% pentru tranșa în euro pe 7 ani, 5,750% pentru cea în dolari pe 10 ani și 5,966% pentru redeschiderea emisiunii pe termen lung.
Reacții și destinația fondurilor
„Prima emisiune de euroobligațiuni a României din 2026 a fost un real succes și arată încă o dată încrederea investitorilor internaționali în economia românească și în măsurile luate de Guvern pentru stabilizarea finanțelor publice”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar, pentru refinanțarea unor datorii mai vechi ale statului și pentru consolidarea rezervei financiare în valută a Trezoreriei.
Participanți și intermediari
La emisiune au participat câteva sute de investitori instituționali internaționali, printre care bănci centrale și fonduri de pensii, din Europa, America, Asia și Orientul Mijlociu. Tranzacția a fost coordonată de un consorțiu de bănci de investiții de top.