Premierul Luca Niculescu se întâlnește luni cu reprezentanții administrațiilor locale pentru a dezbate planul de reorganizare administrativ-teritorială, care ar putea duce la comasarea a 429 de localități și chiar la pierderea statutului de oraș pentru unele unități. Propunerile au stârnit deja nemulțumiri în rândul aleșilor locali, iar forma finală a măsurilor nu a fost încă stabilită.
Contextul reformei
România ar putea traversa o reorganizare administrativă de amploare, cu desființarea a sute de primării, eliminarea a mii de posturi din administrația locală și modificarea statutului unor orașe. Proiectul vizează reducerea numărului de administrații locale și a cheltuielilor publice, însă autoritățile nu au definitivat nici lista localităților care ar urma să fie unite, nici instituțiile publice care ar putea fi desființate.
În aceeași zi, vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte conducerii PSD propunerile inițiale privind restructurarea a peste 100 de instituții și companii de stat. Ambele proiecte fac parte din planurile de reformă pregătite de Executiv și de social-democrați.
Cine este vizat
Ministerul Dezvoltării propune ca procesul să înceapă prin unirea voluntară a localităților cu cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit ministrului Alexandru Stoica, în România există 429 de unități administrativ-teritoriale care îndeplinesc această condiție.
Social-democrații analizează extinderea reformei și pentru comunele cu populații de până la 3.000 sau chiar 5.000 de persoane. De asemenea, printre scenariile luate în calcul se află modificarea statutului unor orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, care ar putea fi transformate în comune sau alipite unor localități apropiate.
Datele recensământului din 2021 arată că 148 de orașe și municipii au populații sub pragul de 10.000 de persoane, inclusiv destinații turistice cunoscute precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane. Includerea acestor localități în categoria orașelor cu populație redusă nu înseamnă însă că vor fi automat comasate sau retrogradate administrativ.
O altă propunere aflată în analiza PSD privește structura județelor. Europarlamentarul Dragoș Benea, responsabil de coordonarea proiectului social-democrat, a prezentat un scenariu care presupune reducerea numărului de județe de la 41 la 15. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că această variantă nu a primit aprobarea partidului.
Reacții și stimulente
Planul de reorganizare provoacă opinii diferite în rândul edililor. O parte consideră că unificarea comunelor cu populație redusă este necesară, în special pentru administrațiile care nu dispun de resurse suficiente pentru cheltuielile curente. De cealaltă parte, unii primari resping propunerile, invocând riscul închiderii unor primării, al desființării locurilor de muncă și al îngreunării accesului cetățenilor la serviciile autorităților locale.
Pentru a încuraja participarea voluntară la reorganizare, Guvernul intenționează să introducă stimulente financiare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că localitățile care vor decide să se unească până la 1 martie 2027 ar putea beneficia de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii și de avantaje fiscale pentru populație.
În acest scop, autoritățile pregătesc programul „START Reforma Administrativă”, cu un buget prevăzut de patru miliarde de lei. Finanțarea ar putea fi direcționată către modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, realizarea infrastructurii de gaze, precum și către școli și unități medicale.
Un alt beneficiu analizat vizează taxele locale: persoanele care locuiesc în comunele ce acceptă comasarea voluntară ar putea beneficia de reduceri de până la 50% ale impozitelor pentru clădiri și terenuri intravilane.
Ce urmează
După expirarea termenului de 1 martie 2027, Executivul intenționează să treacă la o etapă mai extinsă a reorganizării administrativ-teritoriale. Aceasta ar urma să fie reglementată printr-un proiect legislativ pentru care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.