Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să dea verdictul final în conflictul juridic cu Guvernul și Ministerul Finanțelor referitor la achitarea unor sume salariale restante către magistrați, ca urmare a majorărilor stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
Contextul procesului
Dosarul se află în etapa de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți pe 5 mai, obligând executivul și Finanțele să achite drepturile bănești restante ale judecătorilor, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța supremă a amânat deja de cinci ori luarea unei decizii în acest caz. Valoarea financiară implicată în acest litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.
Decizia primei instanțe și sancțiunile stabilite
Totodată, CAB a hotărât că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, sub amenințarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Argumentele Înaltei Curți
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, Instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Poziția Guvernului și demersurile constituționale
Pe parcursul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a stabili dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare aprobate prin lege. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
"De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative", declara Bolojan.
Fondurile bugetare și originea restanțelor
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.