Autoritățile au fost alertate de depășirea pragului de 110 de dolari pentru petrol, cu un impact sigur asupra prețurilor gazelor naturale, ceea ce reaprinde discuțiile despre măsuri de sprijin pentru economie.
Contextul crizei energetice
A doua săptămână a conflictului regional este una de echilibru, cu Brentul peste 100 de dolari, niveluri neîntâlnite din martie 2022. Aceasta pregătește terenul pentru un potențial scenariu negativ, cu toate ochii ațintiți asupra pieței gazelor naturale, a cărei evoluție în ziua de astăzi este considerată decisivă.
Creșterile asiatice, care au atins chiar 114 dolari, au fost precedate de avertismente americane și, mai ales, de decizia statelor din Golf de a reduce producția pentru a evita saturarea depozitelor. Emiratele Arabe Unite și Kuweit urmează deja exemplul Qatarului, iar Irakul, un furnizor pentru Grecia, operează cu o producție redusă cu 60%.
Pragurile de alarmă stabilite oficial – 100 de dolari pentru petrol și 60 de euro pentru gaze – au fost deja depășite pentru țiței, ceea ce va duce la ședințe guvernamentale urgente.
Impactul asupra consumatorilor și industriei
Un preț al petrolului menținut semnificativ peste 100 de dolari ar necesita o reevaluare a situației, a declarat ministrul Finanțelor, Kyriakos Pierakkakis. Acest context îl va face să reconsidere planurile pentru măsurile de suport.
Pentru combustibili, un petrol scump menținut alimentează scenariile care prevăd benzină și motorină la 2 euro pe litru, nivel asemănător cu cel din criza energetică din 2022, când a fost declanșat anterior modelul de sprijin.
În cazul gazelor naturale, întrebarea nu este dacă indicele TTF de la bursa din Amsterdam va crește, ci cu cât. Gazul se închisese vineri la aproape 53 de euro pe megawatt-oră, cu 65% mai mult decât înainte de criză.
Strâmtoarea Hormuz, blocată pentru a noua zi consecutiv, este un punct nodal pentru 20% din rezervele mondiale de petrol și gaze. Chiar și după un eventual încheiere a conflictului, Qatarul va avea nevoie de săptămâni sau luni pentru a-și relua aprovizionarea normală cu GNL.
Pe piața globală există acum un deficit de 20 de milioane de barili pe zi, cu peste 250 de petroliere în așteptare. Angajamentul de escortă militară americană nu este considerat suficient pentru a acoperi acest gol.
Reacția burselor europene de electricitate
Efectele inițiale se resimt și pe piețele grosiere de energie electrică din Europa, deși proporția exactă datorată gazului nu este clară. Traderii remarcă și alți factori:
- Valuri de frig în regiune.
- Scăderea producției din surse regenerabile.
- Oprirea unei centrale nucleare în Spania.
Prețurile au crescut semnificativ în mai multe țări:
- Germania și Belgia: aproape 136 de euro/MWh (+32-33%).
- Spania: 119 euro/MWh (+52%).
- Republica Cehă: 128 euro/MWh (+31%).
- Elveția: 152 euro/MWh (+48%).
În Franța, industrii mari din chimicale, îngrășăminte, agroalimentar și sticlă au redus temporar producția din cauza prețurilor la gaze. O treime din consumul lor este expus pieței spot, ceea ce reaprinde discuția despre măsuri paneuropene de susținere a industriei.
Excepția greacă: o situație favorabilă
Spre deosebire de majoritatea piețelor, piața greacă nu înregistrează creșteri și are al treilea cel mai mic preț en-gros din UE. Prețul mediu pentru ziua de astăzi este de 82,94 €/MWh, datorită unui context extrem de favorabil.
Vremea însorită și vânturile puternice au dus ponderea surselor regenerabile de energie la 61,6% din mixul energetic. Gazele naturale au o pondere de doar 18%, iar energia hidraulică de 14,5%, explicând reziliența pieței locale.