Avocatul Gheorghe Piperea susține că bugetul pe anul 2026 poate fi atacat de PSD și de opoziție la Curtea Constituțională. Motivul este absența avizului prealabil al BNR, deși banca centrală pare să fi fost implicată în procesul de elaborare a proiectului.
Baza legală a contestării
Proiectul de buget al guvernului Bolojan se confruntă cu o problemă fundamentală de valabilitate juridică: nu are avizul prealabil al Băncii Naționale a României. Potrivit articolului 3 alineatele 2 și 3 din Legea nr.312/2004 privind statutul BNR, orice proiect de act normativ al autorităților publice centrale care privește domeniile de atribuții ale băncii trebuie să fie adoptat după obținerea acestui aviz.
„(2) Orice proiect de act normativ al autorităților publice centrale, care privește domeniile în care Banca Națională a României are atribuții, va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naționale a României. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.
(3) Banca Națională a României colaborează cu Ministerul Finanțelor Publice în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul anual de buget.”
Legea este clară: bugetul intră în domeniul de atribuții al BNR, iar banca este co-autor al indicatorilor macroeconomici de bază. Avizul trebuia solicitat de Ministerul Finanțelor sau de Guvern înainte de adoptarea proiectului pe 12 martie 2026. Însă, nu există niciun aviz formal pe site-ul BNR, în Monitorul Oficial sau menționat în presă.
Poziția BNR și riscurile identificate
Spre deosebire de Consiliul Fiscal, care și-a opinia detaliată pe 12 martie 2026, poziția BNR se poate deduce doar indirect din mai multe acțiuni și declarații:
- O colaborare tehnică cu Ministerul Finanțelor pe indicatorii macroeconomici, care este presupusă dar neconfirmată oficial.
- Consultări directe cu premierul Ilie Bolojan în ianuarie 2026 și discuții tehnice ulterioare.
- Declarații generice ale viceguvernatorului Cosmin Marinescu.
- Rapoarte asupra inflației și minutele ședințelor de politică monetară din februarie 2026.
Din aceste elemente se poate extrage o opinie generală a BNR, care include:
- Susținerea unei consolidări fiscale stricte în 2026, cu reducerea deficitului la aproximativ 6,2% din PIB.
- Avertismente clare privind impactul negativ asupra creșterii economice din cauza măsurilor fiscale, a riscurilor geopolitice și energetice. De exemplu, o creștere cu 10% a prețului petrolului ar putea majora inflația cu 0,3 puncte procentuale.
- Avertismente repetate privind lipsa de sustenabilitate a creșterii economice bazate pe datorie, cu riscuri de instabilitate macroeconomică.
Concluzia juridică
Deoarece legea impune în mod explicit avizul prealabil al BNR, iar acesta nu pare să fi fost emis, legea de aprobare a bugetului pe 2026 devine vulnerabilă. Această lacună procedurală oferă opoziției, precum și PSD, un temei solid pentru a ataca textul legal la Curtea Constituțională, pe motiv de neconstituționalitate.