Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat luni că Executivul condus de Ilie Bolojan a prezentat o imagine favorabilă a deficitului bugetar prin utilizarea metodei de calcul pe numerar, care ar exclude o parte dintre cheltuielile deja angajate de stat. Potrivit senatorului, diferența dintre datele raportate de Guvern și cele calculate conform metodologiei europene ESA ar ajunge la 35 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2026.
Comparația dintre cele două metode de calcul
Într-o conferință de presă, Peiu a comparat deficitul bugetar comunicat de Guvern, de aproximativ 41 de miliarde de lei, cu valoarea de 76 de miliarde de lei pe care acesta o atribuie datelor Eurostat. Senatorul susține că diferența arată amploarea cheltuielilor care nu se reflectă în indicatorul calculat pe baza încasărilor și plăților efective.
„S-a dovedit de către Eurostat că ceea ce a spus Guvernul Bolojan referitor la deficitul bugetar a fost o minciună”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Afirmațiile sale reprezintă interpretarea politică a datelor bugetare. Cele două metode de calcul au baze diferite, astfel că valorile trebuie comparate ținând cont de metodologia folosită și de perioada de raportare.
Petrișor Peiu a explicat că Guvernul comunică deficitul pe baza execuției bugetare în sistem cash, care ia în calcul veniturile încasate și cheltuielile efectiv plătite. În schimb, metodologia ESA, utilizată pentru raportările europene, se bazează pe principiul contabilității de angajamente, înregistrând veniturile și cheltuielile în perioada în care acestea sunt generate, indiferent de momentul încasării sau plății.
Potrivit senatorului, această diferență de abordare ar permite prezentarea unui deficit mai mic în raportările naționale, în condițiile în care unele cheltuieli angajate nu au fost încă plătite.
„Toată lumea financiară când vorbește de deficit bugetar, când rostește această sintagmă, se referă la deficitul bugetar în sistem ESA”, a afirmat Peiu.
Deficitul mediu și comparațiile cu alte state
Acesta a susținut că România ar fi înregistrat un deficit mediu de aproximativ 7,6% din PIB în primul semestru al anului și a pus sub semnul întrebării posibilitatea unei reduceri semnificative în lunile următoare.
Liderul senatorilor AUR a contestat și explicația potrivit căreia evoluția deficitului ar fi influențată de sezonalitatea cheltuielilor bugetare. În sprijinul argumentului său, acesta a făcut referire la Polonia și Spania, despre care a afirmat că au înregistrat deficite mai mici în primul trimestru, urmate de creșteri în trimestrul al doilea.
Peiu a comparat situația României și cu cea a Franței, despre care a spus că a avut un deficit de 5,8% din PIB în primul trimestru și de 6,7% în trimestrul al doilea.
Potrivit senatorului, evoluția indicatorilor din România nu ar susține explicația privind sezonalitatea, întrucât diferența dintre cele două trimestre ar fi mai redusă decât în cazul statelor invocate de acesta.
Critici la adresa politicii fiscale și a prețurilor la energie
Pe lângă problema raportării deficitului, Petrișor Peiu a criticat politica fiscală și evoluția prețurilor din energie. Senatorul a susținut că majorarea taxelor de consum în contextul scumpirii energiei a contribuit la creșterea inflației și, ulterior, la majorarea costurilor suportate de stat pentru achiziția de bunuri și servicii.
În opinia sa, veniturile suplimentare obținute inițial din majorarea prețurilor la energie și a TVA ar fi fost urmate de cheltuieli mai mari pentru achizițiile publice.
„La baza tuturor erorilor politice în reducerea deficitului stă rata mare a inflației, care este generată de o greșeală fundamentală: creșterea simultană a taxelor de consum, respectiv a prețurilor din industria energetică”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Peiu a susținut că efectele scumpirilor s-au reflectat ulterior în costurile bunurilor și serviciilor cumpărate de instituțiile publice.