Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, afirmă că rezultatele recente ale alegerilor regionale germane exprimă o nemulțumire extinsă în rândul electoratului european față de direcția politică promovată de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, cetățenii Europei vor să scape de actualele politici.
Nemulțumirea față de politicile europene
Întrebat, în contextul scrutinului regional din Germania și al avansului unor formațiuni aflate la marginea spectrului politic tradițional, dacă Europa se îndreaptă spre o orientare mai „suveranistă”, Peiu a oferit un răspuns tranșant.
„Cetățenii Europei, firmele, antreprenorii, toți își doresc ca Europa să se oprească din mersul spre… E simplu. Comisia Europeană, care trebuie privită ca un guvern al Uniunii Europene, a nemulțumit populațiile europene, națiunile europene, în aceeași măsură în care guvernele Bolojan și Ciolacu și ce au mai fost au nemulțumit națiunea română”, a declarat Petrișor Peiu.
Liderul senatorilor AUR a subliniat în mod special povara reprezentată de costul energiei și de politicile climatice promovate la nivel european.
„Cetățenii statelor membre vor să scape de acest tip de politică. De exemplu, ei nu mai vor să plătească pentru o energie exagerat de scumpă din motive ideologice. Oamenii vor să se întoarcă la viața de dinainte, la o economie care se bazează pe fenomenul economic, nu pe ideologie. Să oprim ideologizarea economiei”, a spus Peiu.
Izolarea partidelor și acuzațiile de extremism
Discuția a ajuns și la izolarea politică a partidelor extremiste sau de dreapta radicală din mai multe state europene. Moderatorul a invocat conceptul de „cordon sanitar”, iar Peiu a susținut că excluderea unui partid care se bucură de o susținere electorală importantă reprezintă, în opinia sa, o limitare a drepturilor politice.
El a respins și acuzațiile potrivit cărora AUR ar avea o orientare pro-rusă.
„Sunteți putiniști?”, a fost întrebat Peiu în emisiune.
„Nu prea. Eu, de când mă știu, sunt pro-american”, a răspuns liderul senatorilor AUR.
Peiu a criticat în același timp discursul USR, despre care a susținut că se bazează prea mult pe etichete precum „pro-ruși”, „extremiști” sau „putiniști”, în locul argumentelor economice și al cifrelor.
„Eu nu am auzit la USR, în ultima vreme, un discurs bazat pe argumente, pe cifre, în afară de «sunteți pro-ruși, extremiști, putiniști». Ei nu au alt discurs”, a declarat Peiu.
În aceeași emisiune, Peiu a susținut că USR ar putea coborî sub pragul de 5%, în timp ce SENS ar avea șanse să intre în Parlament, formațiune pe care a comparat-o cu Die Linke din Germania, descriind-o drept o stângă „asumat marxistă”.
Liderul AUR a făcut apoi o comparație cu stânga germană, criticând propunerea Die Linke de la Berlin privind socializarea locuințelor deținute de marile companii imobiliare.
„Acum, oare ăia care vor, de exemplu, în Germania, să confiște proprietățile unora (…) nu sunt extremiști? Ei au câștigat alegerile în Berlin, spunând că vor confisca apartamentele firmelor care au mai mult de 3.000 de apartamente. Ceea ce e socialism, e marxism, e comunism”, a afirmat Peiu.
Die Linke a câștigat alegerile regionale de la Berlin din 20 septembrie, iar una dintre principalele teme ale campaniei formațiunii a fost punerea în aplicare a proiectului de „vergesellschaftung” – socializarea proprietăților marilor companii imobiliare care dețin peste 3.000 de locuințe. Planul ar putea viza aproximativ 220.000 de apartamente și presupune despăgubirea proprietarilor, nu confiscarea fără compensație. Propunerea se bazează și pe rezultatul referendumului din Berlin din 2021, în care 57,6% dintre participanți au susținut o asemenea măsură.
Alegerile germane au produs și un rezultat foarte bun pentru AfD în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde formațiunea a obținut 38,3%, în timp ce CDU a suferit pierderi majore. La Berlin, Die Linke a ieșit pe primul loc, în fața CDU.
Condițiile AUR pentru o eventuală coaliție
Peiu a fost întrebat ce condiții ar pune AUR pentru a intra într-o eventuală coaliție cu PSD. Prima măsură indicată de liderul senatorilor AUR a fost revenirea la cotele anterioare de TVA.
„În primul rând, noi, dacă am fi singuri la putere, am duce TVA-ul la 19% cotă standard, 9% cotă redusă. Dacă am fi într-un guvern de coaliție și acceptăm că și ceilalți sunt un partid cu aceleași drepturi și îndreptățiri, am cere ca măcar să fie specificată clar data la care ne vom întoarce cu cota TVA”, a declarat Peiu.
El a făcut referire și la declarațiile premierului desemnat Siegfried Mureșan privind intenția revenirii la o cotă standard de 19%, afirmând că o asemenea promisiune ar trebui însoțită de un termen precis.
„Trebuie să vină cu un program în care să spună: în data de 1 ianuarie sau în data de 1 august 2027”, a afirmat Peiu.
Revenirea TVA la 19% și a cotei reduse la 9% este o poziție susținută în mod repetat de AUR. În martie, Peiu enumera revenirea la aceste cote printre principalele condiții ale formațiunii în discuțiile privind politica fiscală, alături de reducerea cheltuielilor statului și măsuri în domeniul energiei.
AUR a reiterat aceeași propunere și în contrapunerile prezentate în septembrie pentru un program de guvernare, alături de măsuri privind energia, impozitul pe dividende, colectarea TVA și reducerea cheltuielilor publice.