România se confruntă cu riscul suspendării unei sume de aproximativ 3,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza documentelor justificative nedepuse sau a calității slabe a informațiilor trimise Comisiei Europene, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu.
Contextul și riscurile identificate
Potrivit ministrului, pentru cererile de plată 5 și 6 din PNRR, care însumează 6,4 miliarde de euro, o parte semnificativă a finanțării, respectiv circa 3,4 miliarde de euro, ar putea intra într-o „zonă de suspendare”.
„Înseamnă că la momentul de față Comisia Europeană consideră că nu sunt îndeplinite jaloanele și țintele total sau parțial și aplică o serie de penalități totale, cum este, spre exemplu, în cazul Legii salarizării, sau parțiale, dacă vorbim de reforma AMEPIP, dacă vorbim de diferite măsuri în zona de IMM-uri și așa mai departe”, a afirmat Mihai Ghigiu.
În ceea ce privește cererea de plată numărul 5, Comisia Europeană a anunțat oficial suma pe care intenționează să o aloce României, respectiv 2,67 miliarde de euro, sumă care ar urma să fie virată în acest an, însă și aici există o sumă de aproximativ 200 de milioane de euro care este suspendată.
Problemele legate de AMEPIP
Ministrul a atras atenția și asupra dificultăților generate de AMEPIP, agenția care monitorizează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis Comisiei Europene date contradictorii și ar fi raportat îndeplinirea unor criterii care nu făceau parte din înțelegerea cu Executivul european.
„Din estimările noastre în cererea 6 o să vedem o penalizare destul de mare în ceea ce privește AMEPIP-ul. Aici avem mai multe probleme, pe o parte o serie de date contradictorii transmise de AMEPIP către Comisia Europeană, pe altă parte faptul că AMEPIP a inventat o serie de criterii care nu existau în înțelegerea cu Comisia Europeană și le-a raportat ca fiind îndeplinite”, a explicat Ghigiu.
Alte jaloane și cauze ale suspendării
Ministrul a menționat că există riscuri și în privința jalonului referitor la legea ANI, privind integritatea, dar și-a exprimat speranța că România a reușit să convingă Comisia Europeană că reforma a fost realizată.
Mihai Ghigiu a subliniat că o parte importantă din suma estimată ca fiind în pericol, de 3,4 miliarde de euro, ar putea fi suspendată nu din cauza nerealizării reformelor sau investițiilor, ci din pricina documentelor justificative lipsă sau a calității slabe a informațiilor transmise Comisiei Europene.
„Avem o categorie importantă și o sumă foarte importantă din această sumă de 3,4 miliarde care se datorează lipsei de documente. România în ultimele luni nu a depus documentele justificative necesare. Din calitatea, să zic așa, slabă a documentelor depuse, din calitatea slabă a datelor transmise către Comisia Europeană, sunt lucruri care puteau fi îndreptate, vorbim strict de partea birocratică”, a conchis ministrul.