România și-a stabilit un obiectiv ambițios pentru 2030: instalarea a 10 GW în capacități de producție a energiei din surse solare și eoliene. În perioada imediat următoare, autoritățile își vor concentra eforturile pe dezvoltarea capacităților de stocare, cu precădere în baterii, dar și pe soluțiile hidro, conform declarațiilor secretarului de stat din Ministerul Energiei.
Priorități și strategii în eficiența energetică
În cadrul unei conferințe de specialitate, oficialul a subliniat necesitatea adoptării unui pragmatism sporit și a unei concentrări mai clare pe competitivitatea industriei europene, o direcție cerută recent la nivelul conducerii Uniunii Europene. Acesta a reiterat angajamentul ferm către obiectivele Net Zero și Green Deal, evidențiind eficiența energetică drept un pilon central al transformării sistemului energetic și al societății. Un accent deosebit este pus pe eficiența clădirilor, un domeniu cu un potențial semnificativ de reducere a consumului.
În acest context, au fost menționate două programe majore de finanțare derulate prin Ministerul Energiei. Unul dintre acestea, finalizat recent prin PNRR, a implicat o investiție de 64 de milioane de euro pentru 40 de proiecte de echipamente. Pentru viitor, se pregătește o nouă schemă, finanțată din Fondul de Modernizare, în valoare de 150 de milioane de euro, destinată companiilor incluse în schema EU ETS. Conceptul de clădiri cu consum de energie aproape zero (NZEBs) este privit nu doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală de paradigmă în modul de proiectare și utilizare a clădirilor, vizând minimizarea cererii și acoperirea acesteia din surse regenerabile.
Extinderea regenerabilelor și mecanisme de sprijin
Pe lângă extinderea hidroenergiei, o sursă deja existentă, strategia vizează în principal dezvoltarea proiectelor solare, eoliene și geotermale, acesta din urmă fiind utilizat mai ales pentru termoficare. Pentru a stimula aceste investiții, Ministerul Energiei a apelat la o serie de instrumente financiare. Acestea includ cofinanțarea cheltuielilor de capital (CAPEX) prin proiecte PNRR, fonduri din Fondul de Modernizare pentru autoconsum și producție, precum și o schemă amplă de contracte pentru diferență, în valoare de peste 3 miliarde de euro, menită să ofere certitudine investitorilor pe termen lung.
Oficialul a precizat că, în baza noii legislații, România intenționează să se orienteze către aceste scheme de ajutor de stat, care asigură un preț de strike, în loc să mai finanțeze direct o parte din investițiile inițiale, având în vedere maturitatea actuală a pieței de energie regenerabilă.
Viitorul stocării și planurile de finanțare
Următoarea prioritate strategică o reprezintă stocarea energiei, atât în baterii, cât și prin soluții hidro. Se intenționează lansarea de noi apeluri de proiecte prin Fondul de Modernizare, un memorandum urmând să fie discutat în curând. Autoritățile au angajat deja peste 10 miliarde de euro în diverse programe, acoperind domenii precum rețelele de distribuție, producția și transformarea complexului energetic Valea Jiului. Cu un buget rămas de aproximativ două miliarde de euro, deciziile privind alocarea fondurilor trebuie luate rapid, astfel încât proiectele să fie finalizate până în 2030. În acest sens, se fac demersuri susținute pe lângă Comisia Europeană pentru continuarea și adaptarea finanțării în următorul cadru financiar multianual.