Numele judecătoarei Curții Constituționale Laura Iuliana Scântei a fost utilizat într-un caz de fraudă de mari proporții, după ce aceasta apare în acte notariale false prin care o firmă a fost cesionată și apoi golită de conținut. Documentele, depuse exclusiv în format electronic la Registrul Comerțului, sunt considerate falsuri grosolane și au declanșat o anchetă penală.
Mecanismul fraudă și modificările suspicioase
Firma lui Puiu Nedelcu a fost cesionată, potrivit documentelor, către un cetățean ucrainean pe nume Zaichenko Mihail, fără ca titularul real să fie informat. Nedelcu susține că nu recunoaște nici propria semnătură, nici pe cea a fostei sale soții de pe acte, și că nu cunoaște persoana care a preluat firma. Ulterior, acționariatul a mai fost transferat unei alte persoane cu domiciliul în Kiev.
În urma acestor operațiuni, societatea și-a schimbat complet profilul. Denumirea, obiectul de activitate și sediul social au fost modificate. Firma, care anterior activa în domeniul instalațiilor frigorifice, a ajuns să declare activități de comerț cu metale rare și comerț cu amănuntul.
Breșa electronică și implicarea unui terț
Toate modificările care au dus la cedarea firmei au fost efectuate doar prin depuneri electronice, ceea ce sugerează existența unei breșe de securitate. În acest context apare și numele lui Daniel Merla din Constanța, care ar fi obținut o semnătură electronică anul trecut și este menționat ca delegat pentru ridicarea de acte. Merla susține că nu știe nimic despre firmă și își contestă implicarea.
Semnătura lui Merla apare pe un document care pare autentificat de notarul Laura Iuliana Scântei. Judecătoarea, care a încetat activitatea notarială în iunie 2022, respinge categoric autenticitatea.
„Am formulat plângere penală. Nu am avut niciodată acea semnătură olografă. Toate sigiliile notariale au fost predate pentru distrugere. E clar vorba de un fals”, a precizat judecătoarea CCR.
Investigații și lipsa răspunsurilor oficiale
Avocata Raluca Andreea Popescu a indicat că acest caz ar putea face parte dintr-o operațiune mai amplă de falsificare de acte, pusă la cale de o rețea interesată de spălarea de bani. Până în prezent, Registrul Comerțului, instituție subordonată Ministerului Justiției, nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la modul în care documentele considerate false au fost acceptate și au produs efecte juridice.