Modificările legislative din februarie 2026 privind concediile medicale aduc complicații administrative și financiare

modificarile legislative din februarie 2026 privind concediile medicale aduc complicatii administrative si financiare
Sursă foto: CNAS

Reglementările noi referitoare la concediile medicale, care intră în vigoare de la 1 februarie, complică semnificativ procesul de salarizare pentru companii. Scopul declarat al autorităților este reducerea cheltuielilor publice și a costurilor directe pentru angajatori, dar măsurile cresc volumul de activități administrative.

Faptul că prima zi de concediu medical nu va mai fi remunerată obligă departamentele de resurse umane să își actualizeze procedurile interne și aplicațiile software pentru salarizare, crescând costurile indirecte și complexitatea procesării salariilor. Ordonanța de urgență nr. 91/2025, activă din 31 decembrie 2025, stipulează că pentru certificatele medicale emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizațiile se calculează și se plătesc prin reducerea cu o zi, indiferent de motivul acordării.

Această modificare face parte din reforma fiscal-bugetară începută în 2024, care a inclus și introducerea contribuției de asigurări de sănătate pentru unele indemnizații, având ca obiective limitarea abuzurilor și reducerea presiunii asupra bugetului de sănătate.

În practică, angajații vor înregistra venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile se confruntă cu necesitatea gestionării relației cu personalul și a unor potențiale costuri suplimentare. Situația primei zile neremunerate poate fi abordată diferit, de exemplu prin compensare cu concediu de odihnă sau prin plăți suplimentare din partea angajatorului, ceea ce ar majora costul pentru acea zi specifică. Autoritățile nu au oferit îndrumări clare pentru astfel de cazuri, așa că soluțiile practice vor apărea progresiv.

Conform noilor reguli, angajatorul suportă indemnizația din a doua până în a șasea zi de incapacitate de muncă, cu excepția cazurilor de izolare. Pentru restul zilelor, indemnizația este recuperată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, cu excepția celor plătite integral din acest buget.

Ziua neplătită va reduce venitul net al salariaților, dar nu afectează stagiul de asigurări sociale de sănătate sau calitatea de asigurat. Până la 31 ianuarie 2026, indemnizația se acorda din prima zi, însă după această dată prima zi devine neremunerată.

Începând cu a doua zi, indemnizația se calculează conform procentelor stabilite anterior, care variază în funcție de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru perioade de până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile și 75% pentru peste 15 zile. Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară (4050 lei * 12).

Ca urmare, valoarea efectivă a indemnizației scade, iar salariații vor resimți impactul asupra venitului net lunar. Reglementările, deși menite să reducă abuzurile și să eficientizeze cheltuielile publice, au efecte secundare semnificative pentru mediul de afaceri și pentru angajați.

Angajatorii și specialiștii în resurse umane se confruntă cu o birocrație sporită și cu mai mult timp alocat gestionării absențelor și calculului salariilor, ceea ce poate influența indirect productivitatea. Pentru angajați, măsura înseamnă venituri mai mici în caz de probleme de sănătate și necesitatea unei planificări financiare mai prudente.

Complexitatea administrativă crește din nou într-un interval scurt de la ultima modificare legislativă, generând dificultăți în salarizare. Companiile trebuie să își actualizeze aplicațiile, procedurile interne și regulamentele, dar și să gestioneze relația cu angajații pentru a atenua nemulțumirile legate de scăderea veniturilor.