Consiliul Superior al Magistraturii sprijină propunerea ca înregistrarea partidelor politice să se realizeze la Autoritatea Electorală Permanentă, în timp ce dizolvarea acestora ar urma să rămână de competența Curții Constituționale și a Curții de Apel București. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția dorește și reglementarea situației partidelor „clonă”.
Poziția CSM și propunerea AEP
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat că reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și-au exprimat acordul față de punctul de vedere al AEP potrivit căruia înregistrarea formațiunilor politice ar trebui să fie efectuată de Autoritatea Electorală Permanentă. Acesta a precizat că își dorește ca problema dizolvării partidelor să rămână în atributul Curții Constituționale, respectiv al Curții de Apel București, însă să fie instituită posibilitatea ca AEP să sesizeze instanța competentă în situații de dizolvare.
„Consiliul Superior al Magistraturii este de acord cu punctul de vedere al Autorității Electorale Permanente ca înregistrarea partidelor, care este o operațiune mai degrabă administrativ-jurisdicțională, să fie făcută la Autoritatea Electorală Permanentă. În acest sens, CSM-ul ne-a informat că în anul 2025 a transmis Ministerului Justiției mai multe propuneri de modificare a legislației, printre care și a legii privind partidele politice cu privire la problema înregistrării. Și spun și astăzi ceea ce am repetat în această perioadă, este falsă teza că noi am inventat acum un sistem care să permită Autorității Electorale Permanente să decidă fără o bază criterială cu privire la înregistrarea unui partid politic”, a afirmat Adrian Țuțuianu, vineri, într-o conferință de presă.
Procedura de înregistrare și termenele prevăzute
Președintele AEP a explicat că solicitarea de înregistrare a unui partid politic va fi examinată în cadrul unui proces public. Potrivit acestuia, la nivelul Autorității Electoral Permanente vor fi constituite completuri specializate.
Cererea va fi soluționată în ședință publică, iar orice persoană interesată va avea posibilitatea să formuleze o cerere de intervenție în cauză, fie pentru a se opune, fie pentru a susține înregistrarea formațiunii politice. Termenul stabilit pentru soluționarea cererii este de 30 de zile. Împotriva soluției se poate formula cale de atac la instanță în termen de 5 zile, respectiv la Curtea de Apel București, care se pronunță definitiv cu privire la înregistrare sau neînregistrare. AEP are obligația ca, în acele cinci zile, să transmită dosarul integral Curții de Apel, iar aceasta din urmă să soluționeze cererea în 15 zile.
Adrian Țuțuianu a adăugat că, în total, în aproximativ 50 de zile s-ar putea decide cu privire la înregistrarea unui partid politic sau la modificarea actelor constitutive ale acestuia.
Dizolvarea partidelor și competența instanțelor
Președintele AEP a menționat că își dorește ca problema dizolvării partidului politic să rămână în sarcina Curții Constituționale.
„Facem un pas înapoi tot pentru că respectăm opiniile exprimate în spațiul public, în sensul că ne dorim ca problema dizolvării partidului politic să rămână la Curtea Constituțională, respectiv la instanța de judecată, Curtea de Apel București, dar să creăm posibilitatea Autorității Electorale Permanente să vină și să sesizeze instanța de judecată competentă cu privire la o situație de dizolvare”, a mai declarat Adrian Țuțuianu.
Reglementarea partidelor „clonă”
Adrian Țuțuianu a subliniat că este necesară clarificarea situației partidelor denumite în presă drept „clonă”, întrucât suprapunerea de denumiri a generat confuzie și, implicit, denaturarea rezultatelor electorale. În acest sens, a fost introdusă o condiție similară celei aplicabile asociațiilor, fundațiilor și societăților, potrivit căreia denumirea unui partid politic și semnul său electoral trebuie să îndeplinească două cerințe:
- Distinctivitate – denumirea trebuie să se diferențieze substanțial de cea a unui alt partid politic, astfel încât să nu creeze confuzie;
- Disponibilitatea denumirii – aceasta ar urma să fie rezervată, în cazul de față la Autoritatea Electorală Permanentă.