România se confruntă cu o lipsă de aproximativ 1.300 de paturi de terapie intensivă complet echipate, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la sediul NATO din Bruxelles. Discuțiile cu secretarul general adjunct al Alianței, Radmila Shekerinska, au vizat pregătirea sistemului sanitar pentru situații de criză, aprovizionarea cu medicamente, securitatea cibernetică și combaterea dezinformării medicale.
Contextul discuțiilor de la Bruxelles
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi, 19 noiembrie, că a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, în cadrul căreia au fost analizate principalele vulnerabilități ale sistemului medical și posibilitățile de dezvoltare a cooperării dintre România și Alianța Nord-Atlantică.
„Astăzi, la sediul NATO din Bruxelles, m-am întâlnit cu doamna Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct al NATO, pentru a discuta despre provocările din sănătate și despre dezvoltarea cooperării în domeniul medical. Am vorbit despre nevoia de a construi un sistem de sănătate mai bine pregătit pentru situații de criză și mai capabil să răspundă nevoilor pacienților”, a transmis Alexandru Rogobete.
Deficitul de paturi ATI și resursa umană
Una dintre principalele probleme semnalate de ministru este capacitatea insuficientă a secțiilor de anestezie și terapie intensivă (ATI), esențiale atât pentru tratarea pacienților în stare critică, cât și pentru gestionarea unor situații excepționale, precum dezastrele, epidemiile sau evenimentele soldate cu numeroase victime.
Potrivit datelor prezentate de Rogobete, România are aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, cu 1.300 mai puține decât necesarul estimat. Pentru acoperirea acestui deficit, capacitatea actuală ar trebui majorată cu aproape 50%.
„Mai multe paturi de terapie intensivă. România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000. Împreună cu Banca Mondială, continuăm să dezvoltăm terapia intensivă, prin extinderea numărului de paturi și dotarea lor cu echipamente”, a explicat ministrul.
O altă prioritate o reprezintă suplimentarea personalului medical, în condițiile în care extinderea infrastructurii spitalicești trebuie însoțită de asigurarea resursei umane necesare funcționării acesteia.
„Mai mulți profesioniști în sănătate. Susținem creșterea progresivă a resursei umane și deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, personal TESA și alte categorii indispensabile sistemului. În spatele fiecărui serviciu medical funcțional se află o echipă de profesioniști”, a precizat Alexandru Rogobete.
Medicamente, securitate cibernetică și dezinformare
Ministrul Sănătății a abordat și problema disponibilității medicamentelor, în contextul dificultăților de aprovizionare care afectează mai multe state europene. Autoritățile române urmăresc dezvoltarea unor mecanisme de cooperare care să reducă riscul întreruperii tratamentelor, inclusiv în situații de criză.
„Acces sigur la medicamente inovatoare și generice. Întreruperile de producție și discontinuitățile în aprovizionare sunt o provocare pentru întreaga Europă. Ne dorim ca România să beneficieze de mecanisme europene și de cooperare cu NATO care să contribuie la protejarea accesului pacienților la tratamente”, a arătat oficialul.
În același timp, Rogobete a subliniat importanța protejării infrastructurii informatice medicale împotriva atacurilor cibernetice, care pot afecta funcționarea spitalelor și accesul la informațiile medicale ale pacienților.
„Securitate cibernetică în sănătate. Protejarea datelor pacienților, a sistemelor digitale și a infrastructurilor critice este necesară pentru continuitatea serviciilor medicale”, a transmis ministrul.
Pe agenda discuțiilor s-au aflat și investițiile în infrastructura critică și în sistemele de urgență, astfel încât România să poată răspunde mai eficient unor evenimente care pun presiune majoră asupra serviciilor medicale.
Un alt subiect al întâlnirii a fost răspândirea informațiilor medicale false și impactul acestora asupra încrederii populației în instituțiile sanitare. Ministrul a asociat această problemă cu amenințările hibride, care pot utiliza campanii de dezinformare pentru a submina credibilitatea autorităților și capacitatea instituțiilor de a gestiona situații de urgență.
„Combaterea dezinformării medicale. Am discutat despre impactul pe care informațiile medicale false îl pot avea asupra încrederii în actul medical și despre folosirea dezinformării în cadrul atacurilor hibride care urmăresc decredibilizarea sistemelor de sănătate”, a precizat Alexandru Rogobete.
Cerințele NATO și pașii următori
Discuțiile de la Bruxelles au loc în contextul preocupărilor NATO privind reziliența infrastructurilor civile esențiale, inclusiv a sistemelor de sănătate. În septembrie 2026, Alianța a versiunea actualizată a cerințelor fundamentale pentru reziliența statelor membre. Una dintre cele șapte cerințe privește explicit capacitatea de gestionare a situațiilor cu victime multiple și a crizelor sanitare majore.
Documentul NATO prevede, printre altele, dezvoltarea unor planuri de urgență integrate, menținerea serviciilor medicale esențiale, cooperarea dintre autoritățile medicale civile și militare, precum și constituirea unor rezerve sigure de medicamente, echipamente medicale și produse sanguine. Aceste obiective vizează atât protejarea populației, cât și capacitatea sistemelor medicale civile de a susține forțele naționale și aliate în situații de criză sau conflict.
În acest context, consolidarea infrastructurii spitalicești și asigurarea continuității serviciilor medicale reprezintă nu doar obiective de politică sanitară, ci și componente ale pregătirii naționale pentru situații excepționale.
Anterior întâlnirii, Alexandru Rogobete anunțase că discuțiile din cadrul NATO vor urmări inclusiv îmbunătățirea protocoalelor medicale pentru gestionarea evenimentelor cu victime multiple, reorganizarea sistemului național de sânge și transfuzii și dezvoltarea unor mecanisme de asigurare a stocurilor de medicamente critice.
La întrevederea cu secretarul general adjunct al NATO au participat și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
Ministrul Sănătății a subliniat că autoritățile române intenționează să continue cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în domeniul pregătirii medicale pentru situații de criză.
„Îi mulțumesc doamnei secretar general adjunct pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile concrete. Continuăm să dezvoltăm parteneriatul cu NATO, pentru ca sprijinul și cooperarea dintre aliați să contribuie la un sistem de sănătate mai sigur și mai puternic pentru români”, a transmis Rogobete.
„Sănătatea este o componentă esențială a siguranței naționale și a rezilienței noastre colective”, a concluzionat ministrul Sănătății.