Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că pensiile trebuie majorate anul viitor cu 7,3%, conform formulei legale, și că va prezenta în Guvern această variantă, în ciuda presiunilor bugetare. El caută soluții pentru reducerea altor cheltuieli, astfel încât suma necesară – estimată la circa 9,6 miliarde de lei – să poată fi alocată pensionarilor.
Poziția ministrului față de constrângerile bugetare
Florin Manole a declarat că este dedicat identificării tuturor soluțiilor, inclusiv în cadrul cheltuielilor proprii ale Ministerului Muncii, pentru a compensa această cheltuială importantă la bugetul de stat. El a subliniat că România trebuie să respecte angajamentele privind reducerea deficitului, dar consideră că economiile trebuie realizate din alte zone, nu prin indexarea pensiilor sub nivelul prevăzut de lege.
Măsuri analizate pentru reducerea costurilor
Una dintre variantele luate în calcul este reducerea costurilor de distribuire a beneficiilor sociale. Ministrul a explicat că plata acestora pe card implică cheltuieli de zece ori mai mici decât distribuirea prin Poșta Română. Această schimbare ar putea genera economii la nivelul Ministerului Muncii, Casei de Pensii și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, fără a diminua ajutoarele acordate persoanelor vulnerabile.
Respingerea unor procente mai mici de indexare
Ministrul nu agreează ideea unui procent mai mic de indexare, precum 4% sau 5%, și a afirmat că responsabilitatea sa este să susțină aplicarea legii.
„Eu trebuie să merg cu varianta legală și să aduc toate argumentele care țin de această variantă”, a spus Florin Manole.
Impactul economic al majorării pensiilor
Florin Manole a argumentat că majorarea pensiilor are efecte și asupra economiei, deoarece cei mai mulți pensionari cheltuiesc banii pe facturi și cumpărături. „Banii ăștia nu dispar din economie. (…) Cu TVA se întorc în Ministerul de Finanțe”, a explicat ministrul, adăugând că aceste cheltuieli susțin și locurile de muncă din industriile care produc alimente și bunuri de larg consum. El a amintit că înghețarea punctului de pensie timp de doi ani a afectat puterea de cumpărare a pensionarilor și a susținut că această perioadă „a reprezentat o formă de tăiere”.