Deputatul Mihai Fifor lansează o critică dură la adresa ministrului de Externe, Oana Țoiu, punând la îndoială legitimitatea acțiunilor sale în plan european. Parlamentarul o acuză pe șefa diplomației că a angajat România în demersul privind limitarea dreptului de veto fără a avea un mandat politic clar, într-un context politic delicat.
Contextul demersului european
Conform informațiilor prezentate de Fifor, România s-ar număra printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care au susținut inițiativa de limitare a situațiilor în care se poate aplica veto-ul. În schimb, state precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria sau țările baltice nu ar fi aderat la acest demers, ceea ce creează o divizare clară de opinii la nivelul blocului comunitar.
Problema mandatului și a legitimității
Miezul disputei ridicate de Mihai Fifor este reprezentat de întrebarea privind competența legală a Oanei Țoiu de a semna un astfel de document. Fostul ministru al Apărării subliniază că actualul Guvern este unul demis, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la autoritatea executivului de a lua decizii fundamentale pentru viitorul politicii externe.
„Cine i-a dat Oanei Țoiu mandat să semneze în numele României?”, se întreabă Fifor, invocând necesitatea existenței unei aprobări prezidențiale, a unei hotărâri de Guvern sau a unor consultări instituționale prealabile. Critica vizează nu doar persoana ministrului, ci și mecanismul instituțional prin care România își asumă poziții cheie în relațiile externe.
Interese strategice și riscuri potențiale
Fifor argumentează că oportunitatea acestei inițiative este discutabilă, având în vedere poziția geopolitică a României ca stat de graniță al UE. În opinia sa, dreptul de veto reprezintă un instrument esențial de protecție pentru interesele naționale fundamentale, mai ales în contextul în care țara noastră are preocupări strategice în Republica Moldova, Ucraina, zona Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO.
Acuzația de amestec politic
Un al doilea subiect de dispută este reprezentat de discuția purtată de Oana Țoiu și premierul interimar Ilie Bolojan cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Întâlnirea a vizat verificarea conformității Legii ANI și a așa-numitului „amendament Fritz” cu legislația europeană.
Mihai Fifor sugerează că această intervenție ridică întrebări legitime despre natura mandatului exercitat de ministru. El o întreabă direct dacă Oana Țoiu a reprezentat în acea discuție poziția oficială a statului român sau interesele politice ale USR, partidul din care face parte, ceea ce ar reprezenta o gravă confuzie de roluri.
„Fiecare decizie, declarație sau semnătură a unui oficial român în exterior poate avea consecințe asupra statului”, atenționează Fifor.
În încheierea intervenției sale, deputatul acuză actuala conducere a Ministerului Afacerilor Externe de superficialitate în gestionarea dosarelor importante, susținând că modul de acțiune ales poate afecta credibilitatea și interesele României pe termen lung.