Magistrații de la Curtea de Apel București au argumentat necesitatea luării măsurii preventive împotriva lui Călin Georgescu invocând un risc semnificativ de sustragere de la autorități. Conform documentelor judiciare, anchetatorii dețin dovezi că acesta căuta o locuință în străinătate și se interesa de procedurile de azil politic.
Motivele reale ale arestării preventive
În motivarea deciziei de arestare, judecătorii au subliniat că materialul probatoriu administrat până în prezent a condus la formarea convingerii că privarea de libertate este imperativă, fără a încălca prezumția de nevinovăție. Sursele judiciare indică faptul că există un pericol real ca Călin Georgescu să părăsească teritoriul României, bazat pe indicii că își căuta o casă în Italia și se documenta privind obținerea azilului politic.
„In speţă, deși din probele administrate până în prezent, rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind „în adormire” și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă, care au susținut efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale în septembrie 2026, conturându-se, așadar, suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de către aceștia, astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual. În acest sens, apreciază relevanța în probațiune a elementelor mai sus indicate, respectiv: discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării, existența unor contacte în străinătate care să faciliteze stabilirea în Italia.”, arată surse judiciare.
Instanța a mai precizat că respectarea prezumției de nevinovăție nu contravine convingerii rezultate din probele existente, care susțin necesitatea luării măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați.
Direcțiile viitoare ale anchetei
Judecătorii au menționat că investigația nu este finalizată, iar acuzațiile urmează a fi lămurite prin administrarea de noi probe. Printre acestea se numără:
- Identificarea și audierea unor martori rezultați din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică;
- Obținerea unor mandate de percheziție informatică;
- Analizarea comunicațiilor purtate prin aplicații care utilizează traficul de internet;
- Probe obținute în urma ordinului european de anchetă emis la 26 august 2026.
Un alt aspect ce necesită clarificare este transferul unei sume de 118.000 de lei efectuat la 6 octombrie 2023 de socrul lui Călin Georgescu către reprezentantul persoanei vătămate. Instanța a solicitat explicații suplimentare privind acest transfer, dar și lămurirea implicării lui Călin Georgescu în demersurile privind creditarea și soluționarea îngrijorărilor reprezentantului persoanei vătămate.
Proporționalitatea măsurii și poziția apărării
În motivare, judecătorii au apreciat că arestarea preventivă este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și cu restrângerea temporară a drepturilor fundamentale.
„Interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate”, se arată în document.
Instanța a subliniat că măsura are un caracter procesual și nu reprezintă o concluzie asupra vinovăției, ci o modalitate de a asigura desfășurarea normală a procesului penal.
Referitor la coinculpatul Massimiliano Arena, documentele menționează că acesta a făcut obiectul unor investigații jurnalistice în Italia. Conform acestora, mai mulți clienți ai structurilor asociate lui Arena susțineau că banii depuși în conturi au rămas blocați, iar un antreprenor italian reclama pierderea a peste 750.000 de euro. În 2023, Arena și asociații săi au fost puși sub acuzare în Sicilia pentru apartenență la un grup criminal transnațional care oferea servicii financiare ilegale. Arena lucrase anterior în grupul bancar Bandenia, desființat în Spania și anchetat pentru spălare de bani în 2017.
Apărarea lui Călin Georgescu are o interpretare diferită asupra probelor. Avocatul susține că sesizarea datează din 2022, iar anchetatorii au avut timp îndelungat pentru strângerea probelor, iar probele care îl vizează pe Georgescu nu ar depăși anul 2025.
„Se impune a se avea în vedere că sesizarea este din anul 2022, au lucrat și au strâns probatoriu, singurele probe la care face referire parchetul ca având legătură cu domnul Călin Georgescu n-au legătură cu anul 2026, se opresc undeva prin 2025”, a declarat avocatul.
Apărarea contestă și rezultatele perchezițiilor, afirmând că ampla operațiune de scanare a pereților nu a dus la identificarea unor documente sau elemente care să susțină acuzațiile.
„Ampla operațiune cu 60 de polițiști și jandarmi de scanarea pereților de la percheziția domnului Călin Georgescu n-a atestat niciun document, nicio schemă financiară, niciun element de extraneitate”, a susținut avocatul.
Avocatul a mai afirmat că în spațiul public au apărut informații fără legătură cu probele din dosar și contestă argumentul privind pericolul pentru ordinea publică.
„Pericolul pentru ordinea publică nu există, inculpatul este o persoană fără potențial criminogen, un om fie probabil apreciat, fie urât, în funcție de preferințe politice, dar acest aspect nu face subiectul într-o sală de judecată”, a declarat avocatul.
Astfel, pozițiile sunt clar delimitate: instanța consideră că probele justifică arestarea preventivă și că interesul societății prevalează temporar, în timp ce apărarea contestă consistența probatoriului și existența unui pericol concret pentru ordinea publică. Ancheta continuă, iar motivarea instanței indică necesitatea administrării unor noi probe, inclusiv prin supraveghere tehnică, percheziții informatice, analiza comunicațiilor și ordinul european de anchetă.