Isărescu: „A dispărut cocoașa inflaționistă”. Inflația a scăzut, dar energia și serviciile rămân sub presiune

isarescu a disparut cocoasa inflationista inflatia a scazut dar energia si serviciile raman sub presiune
Sursă foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că rata anuală a inflației s-a redus semnificativ în trimestrul al treilea, pe fondul diminuării efectelor majorării TVA, ale accizelor și ale crizei energetice. Cu toate acestea, șeful băncii centrale avertizează că prețurile energiei, tensiunile de pe piața gazelor naturale și scumpirile din sectorul serviciilor continuă să genereze presiuni asupra economiei.

Context: efecte statistice favorabile

Mugur Isărescu a prezentat luni, 16 noiembrie 2026, noul Raport trimestrial asupra inflației. Potrivit guvernatorului, reducerea ratei anuale a inflației în trimestrul al treilea a fost determinată în principal de efectele statistice favorabile, după șocurile succesive care au afectat prețurile de consum. Impactul majorării TVA și al accizelor, precum și cel al crizei energetice, s-a diminuat treptat în calculul inflației anuale.

„Rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), s-a redus semnificativ în trimestrul al treilea, evoluție explicată în principal de manifestarea unor efecte statistice favorabile. Practic, putem spune că «a dispărut cocoașa inflaționistă» formată în urma șocurilor succesive generate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică. Efectele acestor șocuri s-au reflectat în creșterea accentuată a prețurilor, însă impactul lor asupra ratei anuale a inflației s-a diminuat treptat, inclusiv ca urmare a efectelor de bază”, a declarat guvernatorul BNR.

Energia și combustibilii, factori determinanți

Isărescu a prezentat principalii factori care au influențat evoluția prețurilor, explicând că unele evoluții au contribuit la temperarea inflației, în timp ce altele au continuat să genereze presiuni inflaționiste. Un rol important l-au avut cotațiile internaționale ale energiei, care au influențat costurile din economie.

„În perioada analizată, un rol important în dinamica prețurilor l-a avut evoluția cotațiilor internaționale ale energiei, care a contribuit la atenuarea presiunilor inflaționiste”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a detaliat mecanismul prin care evoluția prețului petrolului se reflectă în costurile benzinei și motorinei, cu efecte care se propagă ulterior în diferite sectoare economice. Analiza băncii centrale urmărește separat dinamica prețului motorinei, pentru a evidenția mai clar influența combustibililor asupra inflației.

„La creșterea prețurilor în această perioadă, cel mai important factor a fost cel legat de temperarea suplimentară a piețelor internaționale de energie. Aici observați și mai clar, este mai bine vizualizat impactul combustibililor asupra ușoarei reveniri a creșterii prețurilor. Graficul acesta vine în plus să argumenteze acești factori. Spun factori în sensul că, de la prețul petrolului, ajungem la prețurile produselor petroliere – benzină și motorină. În partea dreaptă am calculat și un indice separat pentru motorină. Apoi, avem efectele în lanț care se propagă în întreaga economie”, a precizat guvernatorul BNR.

Presiuni pe gaze naturale și produse intermediare

Un alt subiect abordat în Raportul asupra inflației este evoluția pieței gazelor naturale. Mugur Isărescu a atras atenția asupra presiunilor de creștere a cotațiilor angro, care pot influența costurile de producție ale companiilor. Guvernatorul a apreciat nivelul rezervelor de gaze din depozitele României drept aproximativ rezonabil în comparație cu anii precedenți.

„Aveți un grafic care arată faptul că și în ceea ce privește cotațiile angro pentru gaze naturale avem o tensionare a piețelor, cu presiuni în sensul creșterii prețurilor și efecte asupra costurilor de producție. În partea dreaptă este prezentat gradul de umplere a depozitelor de gaze din România, care se situează la un nivel aproximativ rezonabil, comparativ cu anii precedenți”, a declarat Isărescu.

Raportul evidențiază și presiunile acumulate la nivelul produselor intermediare, utilizate în procesele de producție. Potrivit guvernatorului, în anumite ramuri industriale au fost înregistrate variații ale prețurilor de până la 80%, pe fondul costurilor ridicate ale energiei. Printre sectoarele menționate se numără fabricarea coloranților și producția cablurilor electrice.

„Acumulările de presiuni se resimt și la nivelul produselor intermediare, unde impactul unor factori specifici este amplificat de cotațiile ridicate ale produselor energetice. În partea stângă aveți câteva prețuri pe produse intermediare și remarcăm, de exemplu, că la două produse sunt variații de 80%, derivate din creșterea prețurilor la energie. Și aici este vorba de fabricarea coloranților și fabricarea cablurilor electrice. La cotațiile agroalimentare, influențele sunt mai rezonabile, creșterile de prețuri sunt mult mai mici”, a explicat Mugur Isărescu.

Inflația de bază și rezistența serviciilor

Mugur Isărescu a analizat și evoluția inflației de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, care exclude anumite categorii de prețuri cu volatilitate ridicată și asupra căruia politica monetară poate exercita o influență mai directă. Guvernatorul a explicat că reducerea inflației de bază a fost favorizată atât de efectele statistice, cât și de deficitul de cerere din economie. În schimb, prețurile serviciilor continuă să manifeste o rezistență mai mare la procesul de dezinflație.

„Inflația de bază (CORE2 ajustat) cea asupra căreia putem să influențăm. Aceasta a scăzut atât pe fondul efectului statistic favorabil, cât și datorită faptului că acționează, probabil mai puțin vizibil, dar acționează și deficitul de cerere în acest sens. În partea stângă aveți componentele inflației de bază: servicii, bunuri nealimentare și bunuri alimentare. În partea dreaptă este prezentată tendința curentă a inflației de bază. Serviciile, după cum era de așteptat, sunt cele mai încăpățânate. Prețurile serviciilor sunt influențate și de un efect pe care l-am discutat de câteva ori, efectul Balassa-Samuelson, care va continua să acționeze și în perioada următoare”, a declarat guvernatorul BNR.