Ilie Bolojan contestă modul în care PSD abordează reforma administrativă și dezvăluie motivul pentru care nu a implementat-o în mandatul de premier

ilie bolojan contesta modul in care psd abordeaza reforma administrativa si dezvaluie motivul pentru care nu a implementat o in mandatul de premier
Sursă foto: Credit: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a criticat dur, vineri seară, la Sibiu, felul în care PSD și Executivul actual au deschis dezbaterea despre reorganizarea administrativ-teritorială. Fostul premier consideră că anunțul a fost făcut fără o bază solidă și avertizează că simpla unire a unor localități sărace nu generează automat progres. Liderul liberal a explicat, totodată, de ce nu a promovat această reformă când se afla la conducerea Guvernului, invocând absența unui consens în fosta coaliție și sensibilitățile UDMR legate de comunitățile minoritare.

Critici la adresa modului de lansare a reformei

Întrebat despre inițiativa actualei guvernări, Bolojan a reproșat lipsa unui proiect coerent și contradicțiile dintre declarațiile reprezentanților PSD, ale Ministerului Dezvoltării și ale Guvernului.

„În primul rând, dacă ar fi să fac un comentariu general, este un proiect care a fost demarat în mod neserios. Nu poți să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetățenilor multor localități, fără să vii cu un proiect și să discuți pe ceva concret. Și vedem declarații care sunt într-un fel la Ministerul Dezvoltării, vedem alte declarații la partid, vedem alte declarații la Guvern. Până în momentul de față nu există un astfel de proiect serios. În afară de ceea ce s-a anunțat astăzi privind comasarea voluntară, care se poate face pe baza actualei legislații, fără niciun fel de modificări legislative, nu există nimic serios”, a declarat Ilie Bolojan.

Președintele PNL a subliniat că România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, dar aceasta trebuie să urmărească îmbunătățirea serviciilor publice și crearea unor condiții reale de dezvoltare, nu doar reducerea numărului de primării.

Bolojan a anunțat că liberalii vor consulta primarii comunelor săptămâna viitoare, după ce marți au avut deja discuții cu primarii de municipii, urmând ca partidul să își formuleze o poziție la începutul lunii decembrie.

„România are nevoie de o reorganizare a administrației. Trebuia să o facem mai demult, dar asta trebuie gândită într-o cheie cât se poate de serioasă. Gândiți-vă că, dacă se alătură două comune sărace, nu vom avea o comună bogată. În momentul în care faci reorganizarea administrativă, trebuie să te gândești la aspecte care țin de calitatea serviciilor care se asigură cetățenilor, la factori care pot genera dezvoltare. Pentru că simpla reducere de cheltuieli, la care PSD s-a opus în toate lunile în care am discutat acest lucru, e necesară, dar nu e suficientă”, a afirmat liderul PNL.

Fostul premier a acuzat PSD că promovează acum măsuri pe care anterior nu a fost dispus să le susțină.

„Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum și anunțurile pe care le fac, dar sunt de tipul celor cu care s-au obișnuit: promisiuni care sunt făcute, care sunt amânate în speranța că românii vor uita de ele. Nu e bine să vii și să faci astfel de anunțuri dacă nu există un fundament, pentru că creezi îngrijorări în societate”, a adăugat Bolojan.

Comasarea voluntară și precedentul Oradea

Întrebat dacă le recomandă primarilor liberali să tempereze inițiativele privind comasarea voluntară a localităților, Bolojan a răspuns că nu vede nicio problemă în asemenea demersuri, întrucât legislația actuală permite modificarea organizării administrativ-teritoriale.

„Orice primărie are astăzi baza legală să propună fuziunea cu altă primărie. Doar trebuie hotărâri de consiliu, referendumuri în fiecare localitate și apoi un proiect de lege pentru aprobarea acestei fuziuni”, a explicat fostul premier.

Bolojan și-a amintit că a încercat un asemenea proiect în perioada în care era primar al municipiului Oradea, însă referendumul nu a fost validat din cauza participării insuficiente.

„În calitate de primar, în Oradea am încercat o fuziune cu o comună limitrofă, dacă vă aduceți aminte, acum 16 ani, dar, din păcate, ne-au lipsit 1.500 de voturi și referendumul în municipiul Oradea n-a fost statutar, fiind o prezență doar de 28,5% la vot, nu de minimum 30%, cât prevedea legea, deși am avut 99% voturi”, a relatat acesta.

Motivul amânării reformei în mandatul de premier

Ilie Bolojan a fost întrebat și de ce nu a inițiat personal reforma în perioada în care conducea Guvernul, în condițiile în care susține că reorganizarea este necesară de mulți ani.

Liderul PNL a explicat că, la constituirea fostei coaliții de guvernare, partidele au convenit să nu promoveze în Parlament reforme care nu aveau susținerea tuturor partenerilor.

„Nu este un cartof fierbinte, este o problemă serioasă. Dar anul trecut, când s-a format Guvernul pe care l-am condus, am avut o înțelegere ca proiectele care nu au acordul tuturor partidelor să nu intre ca o propunere a unui partid în discuția parlamentară. Gândiți-vă ce urgențe avea România, ce deficite aveam și, practic, toată energia s-a concentrat pe rezolvarea problemelor privitoare la deficit”, a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, în interiorul coaliției nu a existat consens nici pentru reorganizarea administrativ-teritorială, nici pentru reducerea numărului de parlamentari.

„Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă. Și, așa cum am spus mai înainte, vom analiza și vom veni cu o propunere serioasă legată de reorganizarea administrativă, dar nu lucruri aruncate pe piață”, a declarat fostul premier.

Bolojan a legat necesitatea unor reforme credibile și de votul acordat partidelor antisistem la alegerile din 2024 și 2025, susținând că neîncrederea populației a fost alimentată de promisiunile neonorate ale politicienilor.

„Consider că, pentru nedreptățile pe care le-au perceput, pentru inechitățile pe care le-au perceput și pentru promisiunile fără acoperire pe care lumea politică le-a făcut și nu le-a onorat, cetățenii au votat antisistem. Și cât am fost premier, și în continuare, cred că, pentru a putea recâștiga încrederea cetățenilor, trebuie să le spunem adevărul, nu trebuie să le creăm așteptări care nu pot fi onorate și nu trebuie sub nicio formă să îi mințim, pentru că ne batem joc de ei”, a afirmat președintele PNL.

Sensibilitățile UDMR și comunitățile minoritare

Întrebat despre opoziția UDMR față de reorganizarea administrativ-teritorială, Bolojan a explicat că există sensibilități specifice în localitățile în care comunitățile minoritare ar putea fi unite cu alte localități, dominate de o populație de altă etnie.

Președintele PNL a subliniat că problema nu privește exclusiv comunitățile maghiare, ci și comunitățile românești minoritare din județele Harghita și Covasna.

„Reorganizarea administrativă este un subiect pe care UDMR, ca reprezentant al comunității maghiare, l-a avut întotdeauna, să spunem, sub atenție și nu trebuie să ne ascundem. Sunt situații în oglindă. Există comunități mici, minoritare, maghiare în județele din afara zonei Covasna sau Harghita, românești în Covasna sau Harghita, care au o sensibilitate aparte vizavi de unirea cu o comunitate mai mare de altă etnie, percepând acest lucru ca o formă de risc de pierdere a identității”, a explicat Bolojan.
„Ca efect al acestei stări de lucru, întotdeauna au fost mai atenți vizavi de astfel de situații”, a completat liderul liberal.

Proiectul Ministerului Dezvoltării

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin în ziua în care Ministerul Dezvoltării a lansat în transparență decizională proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.

Potrivit datelor prezentate de minister, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care depind în proporție de peste 80% de transferurile de la bugetul de stat.

Proiectul prevede că unirea unor unități administrativ-teritoriale vecine va necesita:

  • hotărâri ale consiliilor locale;
  • consultarea cetățenilor prin referendum;
  • adoptarea ulterioară a unei legi în Parlament.

Pentru stimularea comasării voluntare, Ministerul Dezvoltării propune alocarea a cel puțin patru milioane de lei pentru investiții în fiecare localitate participantă, dintr-un program cu un buget total de patru miliarde de lei. De asemenea, sunt prevăzute reduceri de 50% ale impozitelor pe locuințe și terenuri pentru o perioadă de cinci ani.

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a precizat că aceasta reprezintă doar prima etapă a reformei, principiile și criteriile unei a doua etape urmând să fie stabilite ulterior.

Tot vineri, Guvernul a prezentat și planul constituirii unui comitet interministerial care să analizeze scenariile de reorganizare a comunelor, orașelor și județelor, inclusiv impactul financiar, social și administrativ.