Guvernul României se află în faza pregătirilor pentru preluarea sub supraveghere extinsă a activelor companiei ruse Lukoil, cu doar două săptămâni înainte ca sancțiunile americane să devină aplicabile. Discuțiile circulă totodată despre posibilitatea ca grupul american Carlyle să achiziționeze aceste active.
Un proiect de hotărâre de Guvern, în transparență decizională de Ministerul Energiei, prevede implementarea măsurii de supraveghere extinsă asupra activelor deținute de Lukoil în România. Acest cadru a fost reglementat anterior pentru aplicarea sancțiunilor internaționale. Documentul apare într-un context specific: pe 28 februarie expiră ultima perioadă de grație acordată gigantului rus pentru a-și vinde activele, iar un acord global pentru o tranzacție cu Grupul Carlyle nu este încă finalizat.
Proiectul include argumentele pentru aplicarea măsurii, enumeră operatorii care funcționează sub umbrela Lukoil – inclusiv rafinăria și rețeaua de aproximativ 300 de benzinării – și propune o persoană pentru rolul de supraveghetor. Hotărârea vizează instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și adoptarea altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a procesului.
Guvernul a analizat măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat în primă lectură un proiect similar. Această discuție a avut loc la o săptămână după ce Executivul a extins, prin ordonanță de urgență din 2 decembrie, cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale anunțate de Statele Unite împotriva Lukoil.
Proiectul actual este după ce termenul-limită inițial stabilit de SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prelungit succesiv până la 17 ianuarie și apoi până pe 28 februarie. Data până la care benzinăriile Lukoil sunt exceptate de la aplicarea sancțiunilor în afara Rusiei a fost amânată pentru 29 aprilie.
Hotărârea de Guvern instituie supravegherea extinsă atunci când se constată un impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei românești de sancțiunile unilaterale adoptate de alte state. Aceste sancțiuni nu sunt obligatorii pentru România, dar produc efecte pe teritoriul țării.
Impactul economic semnificativ se referă la piețele aferente extracției de petrol brut, serviciilor anexe, fabricării produselor din prelucrarea țițeiului și comerțului cu combustibili, ca urmare a acestor sancțiuni unilaterale.
Odată intrată în vigoare, Ministerul Energiei, ca autoritate competentă, poate solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală să verifice conformitatea declarațiilor și activității beneficiarului. Ministerul va încheia protocoale de colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte autorități publice pentru accesarea informațiilor necesare supraveghetorului.
Ca supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, fără ca ministerul să furnizeze alte detalii suplimentare.
Cele patru entități controlate de Lukoil în România, identificate anterior, care ar urma să fie supravegheate de stat dacă tranzacția cu Carlyle nu se finalizează sunt: Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda și Lukoil International GmbH. Aceasta din urmă controlează integral Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie românească care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți.
Fabrica de producție de la Ploiești are o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți. În 2024, compania a înregistrat un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei, datorii de peste 75 de milioane de lei și avea 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, traderul de gaze Sustainable Energy Supply North SRL – sunt controlate prin divizia de trading Litasco, înregistrată în Elveția. Aproape 78% din drepturile asupra concesiunii offshore Trident din Marea Neagră sunt deținute prin subsidiara olandeză Lukoil Overseas Atash BV, în parteneriat cu Romgaz.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a raportat în 2023 o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei, un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a înregistrat profit și are 6 angajați.
La sfârșitul lui octombrie, Lukoil a anunțat intenția de a-și vinde activele din străinătate ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state. Anunțul a venit la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată reprezintă cea mai importantă măsură luată până acum de o companie rusă ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina.
Lukoil are una dintre cele mai ample prezențe internaționale dintre companiile ruse, cu operațiuni în peste 30 de țări. România este una dintre cele mai importante piețe ale sale în Europa de Sud-Est.
Tranzacția agreată între Carlyle și Lukoil vizează activele globale ale grupului rus, incluzând cele din România. Acordul nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii din partea statelor pe teritoriul cărora se află activele.
În cazul României, sunt necesare cel puțin două avize: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe, care poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, și de la Consiliul Concurenței. Acesta din urmă verifică impactul tranzacției asupra mediului concurențial, având în vedere că grupul Carlyle deține deja active în țară. Consiliul Concurenței asigură și secretariatul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe.