Executivul de la București pregătește un pachet de măsuri menit să protejeze industria auto națională, în condițiile în care producția este în scădere, iar uzinele Dacia de la Mioveni și Ford Otosan de la Craiova își pierd din competitivitate. Premierul le-a solicitat miniștrilor responsabili să găsească soluții, iar Ministerul Economiei a finalizat deja un document care semnalează pericolul unui declin industrial de anvergură. Printre opțiunile analizate se numără diminuarea costurilor energetice, relansarea programului Rabla și susținerea unor modificări ale reglementărilor europene.
Contextul crizei
Conform unor surse guvernamentale, premierul Luca Niculescu a cerut realizarea unui plan de sprijin pentru sectorul auto, cu accent pe situația celor doi mari constructori prezenți în România. Inițiativa vine după semnalele de alarmă trasate de conducerea Renault Group cu privire la înrăutățirea condițiilor de producție și la riscul ca România să rateze viitoare investiții în favoarea altor state.
Ministerul Economiei a întocmit un document privind situația uzinei Dacia de la Mioveni, în care recunoaște existența unor probleme structurale serioase, cauzate de scăderea cererii la nivel european, de majorarea costurilor și de erodarea avantajelor competitive ale României.
În documentul menționat, ministerul arată că dificultățile din industria auto nu mai sunt un fenomen conjunctural, ci riscă să afecteze pe termen lung capacitatea țării de a atrage și de a păstra investiții industriale.
„Industria auto națională se confruntă cu o criză profundă, marcată de provocări structurale majore și o scădere severă a indicatorilor de performanță”, se arată în document.
Potrivit analizei ministeriale, reducerea comenzilor de pe piețele europene a dus la diminuarea volumelor de producție la Mioveni și Craiova, după rezultatele record din 2024.
În acel an, România a fabricat 560.102 automobile, dintre care 309.432 la Dacia și 250.670 la Ford Otosan. În 2025, producția totală a scăzut la 545.510 unități, ceea ce a însemnat o diminuare de aproximativ 2,6%.
Declinul s-a accentuat în 2026. În primele șase luni, cele două uzine au produs împreună 247.972 de automobile, cu 12,7% mai puțin decât în perioada similară a anului precedent.
Documentul Ministerului Economiei atrage atenția și asupra consecințelor sociale ale restrângerii activității, menționând pierderea a peste 1.700 de locuri de muncă în sector și derularea a două campanii de disponibilizări voluntare la Dacia în cursul acestui an.
Cele mai recente date confirmă continuarea tendinței negative. Conform statisticilor publicate de ACAROM la 13 noiembrie, producția de automobile din România a ajuns la 398.061 de unități în primele zece luni ale anului 2026, în scădere cu 12,3% față de perioada corespunzătoare din 2025. Dacia a produs 202.931 de automobile, iar Ford Otosan 195.130.
Măsurile propuse
Una dintre principalele măsuri avansate de Ministerul Economiei vizează reducerea costurilor cu energia, considerate un factor important în pierderea competitivității industriei românești.
Documentul ministerial propune elaborarea unei foi de parcurs în domeniul energiei, care să stabilească măsuri concrete pentru diminuarea prețurilor suportate de industrie și stimularea capacităților de producție.
O altă propunere este continuarea programului Rabla în perioada 2027-2030, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii, cu un buget cel puțin egal cu cel din 2024. Măsura ar presupune revenirea la nivelurile de finanțare anterioare reducerilor aplicate în 2025 și 2026.
Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a susținut deja, în cadrul audierilor parlamentare, necesitatea sprijinirii prin Rabla a autovehiculelor fabricate în Uniunea Europeană, pentru ca fondurile publice să contribuie inclusiv la menținerea locurilor de muncă din industria europeană.
Totodată, ministerul propune susținerea la nivel european a unor măsuri de protecție comercială împotriva concurenței neloiale, flexibilizarea anumitor reglementări privind emisiile de CO2 și aplicarea mecanismelor de simplificare administrativă din pachetul european Omnibus pentru industria auto.
Printre propuneri figurează și introducerea în legislația națională a unei noi categorii de automobile mici, accesibile ca preț, precum și relaxarea unor obligații administrative pentru anumite vehicule comerciale electrice.
Deocamdată, acestea sunt propuneri aflate în analiză, nu măsuri adoptate. O parte dintre ele presupun inclusiv decizii la nivelul Uniunii Europene, iar eventualele scheme de sprijin vor trebui să respecte normele europene privind concurența și ajutoarele de stat.
Competiția cu alte state
Ministerul Economiei identifică drept principală problemă deteriorarea competitivității României în raport cu alte țări în care marii constructori auto au capacități de producție.
Documentul menționează explicit Marocul, Turcia, Spania și Slovenia, state care concurează cu România pentru atragerea investițiilor și atribuirea producției unor noi modele.
Potrivit ministerului, creșterea prețurilor la energie, presiunile salariale și fiscalitatea ridicată sporesc riscurile asociate unor viitoare investiții ale Renault Group în România.
Această situație prezintă un risc pentru uzina Dacia de la Mioveni, deoarece deciziile privind producția noilor modele sunt luate la nivelul grupului internațional, care poate compara costurile și condițiile oferite de diferitele sale fabrici.
În lipsa unor măsuri guvernamentale, avertizează Ministerul Economiei, declinul competitivității ar putea deveni dificil de inversat.
Reacții și poziții oficiale
Propunerile Guvernului vin și în contextul avertismentelor transmise autorităților române de François Provost, directorul general al Renault Group.
Într-o discuție cu presa, acesta a criticat actuala configurație a programului Rabla, susținând că statul român ar trebui să țină cont de contribuția economică a producătorilor care au fabrici și angajați în România.
„Credeți că este normal ca banii publici din România, banii poporului român, să fie folosiți, pentru a susține piața auto, în egală măsură pentru ceea ce producem în Mioveni sau pentru ce este importat din afara Europei în România?”, a întrebat șeful Renault.
Provost a subliniat că o mașină importată beneficiază de același tip de sprijin public ca un automobil produs în România, deși efectele asupra economiei naționale sunt diferite.
„Aceasta este și o alegere politică”, a afirmat directorul general al Renault Group, care a insistat că nu solicită eliminarea concurenței, ci condiții care să permită industriei românești să rămână competitivă.
Oficialul a cerut totodată autorităților să analizeze costurile energiei electrice și posibilitățile de sprijinire a industriei auto.
Premierul Luca Niculescu a afirmat anterior că situația Dacia reprezintă una dintre prioritățile Guvernului, având în vedere contribuția companiei la economia națională, exporturi și ocuparea forței de muncă.
„Iau în calcul dialogul, trebuie să discut foarte repede cu reprezentanții companiilor străine, cu reprezentanții companiilor românești, cu sindicatele, cu societatea civilă. Și evident că Dacia va fi printre priorități”, a declarat Niculescu.
Premierul a estimat contribuția Dacia la produsul intern brut al României la aproximativ 2-3%, subliniind importanța strategică a companiei.
„România nu-și poate permite să piardă o întreprindere cum este Dacia”, a afirmat acesta.
Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat, la rândul său, intenția de a purta discuții direct cu reprezentanții uzinei de la Mioveni, împreună cu ministrul Energiei.