Guvernul Bolojan abrogă plafonul pentru deduceri intra-grup, beneficiind multinaționalele

guvernul bolojan abroga plafonul pentru deduceri intra grup beneficiind multinationalele
Sursă foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

În contextul în care firmele locale și populația se confruntă cu o presiune fiscală sporită, Guvernul condus de Emil Bolojan a luat decizia de a permite companiilor multinaționale să-și transfere profiturile din România, prin eliminarea unei dispoziții legislative care restrângea posibilitățile de optimizare fiscală în cadrul aceluiași grup.

Prin Ordonanța de urgență nr. 6/2026, adoptată în ziua de vineri, Guvernul a abrogat articolul 25^1 din Codul fiscal, prevedere introdusă recent, care limita drastic deductibilitatea anumitor cheltuieli efectuate între companii afiliate. Acest articol impunea un plafon de 1% din totalul cheltuielilor pentru costurile cu servicii de management, consultanță și drepturi de proprietate intelectuală plătite către firme afiliate cu sediul în alte țări.

Modificarea intră în vigoare începând cu primul trimestru al anului 2026 și aduce aceste categorii de cheltuieli înapoi sub incidența regulilor generale de deductibilitate. Ca urmare, societățile comerciale nu vor mai fi obligate să excludă automat din calculul fiscal sumele care depășesc plafonul de 1%, tratamentul acestora urmând a fi stabilit individual pentru fiecare situație.

Decizia de abrogare vine după ce plafonul a fost instituit printr-o lege din anul 2025, instrument pe care autoritățile de atunci l-au prezentat ca fiind necesar pentru a contracara practica de „export al profitului” către jurisdicții cu regim fiscal favorabil, prin intermediul facturării de servicii între entități din același grup.

Dispoziția abrogată stipula o restricție categorică: dacă o companie românească achita către o firmă afiliată din străinătate sume pentru servicii de management, consultanță sau licențe ce depășeau 1% din totalul său de cheltuieli, excedentul devenea imediat nedeductibil. Aceasta se traducea într-o bază de impozitare a profitului mai mare și, în consecință, într-un impozit pe profit mai ridicat, indiferent de caracterul real și de necesitatea economică a serviciilor prestate.

Ordonanța Guvernului elimină acest mecanism automat. Motivația oficială a Executivului pentru această schimbare este riscul ca prevederea să fie considerată discriminatorie, deoarece se aplica doar tranzacțiilor cu afiliați nerezidenți, precum și potențialul de a crea situații de dublă impunere. Autoritățile au invocat, de asemenea, necesitatea alinierii la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care prioritizează analiza substanței economice a tranzacțiilor și nu aplicarea unor plafoane fixe.

Ca urmare, în locul limitei procentuale, cheltuielile în cauză vor fi din nou evaluate conform principiilor generale. Acestea vor putea fi deduse integral dacă sunt justificate din punct de vedere economic, corespunzător documentate și efectuate la prețuri aferente condițiilor de piață.

În realitate, principalii câștigători ai eliminării plafonului sunt companiile integrate în grupuri internaționale care efectuează plăți frecvente pentru servicii intra-grup sau redevențe pentru utilizarea de mărci, tehnologii sau sisteme de management. Pentru acestea, baza de calcul a impozitului pe profit se poate reduce semnificativ comparativ cu scenariul în care limita de 1% ar fi rămas valabilă.

Din perspectiva veniturilor bugetare, efectul imediat este opus. Statul renunță la un instrument care ar fi generat automat venituri suplimentare din impozitul pe profit, fără a necesita derularea unor controale fiscale complexe. Un impact negativ pe termen scurt este probabil, deși este dificil de estimat cu exactitate amploarea acestuia.

Guvernul susține că această modificare nu reprezintă o concesie acordată multinaționalelor, ci o corecție reglementară necesară. Autoritățile afirmă că combaterea exportului de profit va continua prin alte mijloace, precum verificările de prețuri de transfer și examinarea realității economice a serviciilor, menționând că pe viitor va fi luată în considerare o nouă formulă de reglementare, conformă cu standardele OCDE.