Grâul de panificație din România se comercializează la valori mai ridicate decât în 2025 și 2024, însă rămâne printre cele mai ieftine din Europa. La porumb, situația este și mai complicată, prețurile coborând sub cele din perioada similară a anului precedent.
Prețuri mai mari la grâu, dar mult sub media europeană
Producătorii agricoli susțin că scumpirea cerealelor nu reușește să acopere creșterea costurilor cu inputurile și lucrările agricole, iar problemele de transport la export le erodează și mai mult câștigurile.
Informațiile Comisiei Europene pentru intervalul 7-13 septembrie indică faptul că tona de grâu de panificație livrată la siloz și încărcată în mijlocul de transport, în sistem DEPSILO, avea o cotă medie de 186,13 euro în Banat, 186,70 euro în Oltenia și 200,28 euro în Muntenia.
Comparativ cu perioada similară din 2025, tarifele au urcat cu 0,9% în Banat, 8,6% în Oltenia și 17,3% în Muntenia.
La Constanța, grâul FOB, adică marfa încărcată la bordul navei în port, atingea 228,64 euro pe tonă, cu aproximativ 13% peste nivelul de acum un an.
Evoluția nu a fost totuși uniformă. În ultimele săptămâni, prețul a înregistrat oscilații semnificative, coborând până la circa 207 euro pe tonă la începutul lunii august.
Raportat la alte piețe europene, România rămâne în zona tarifelor scăzute. În Bulgaria, de pildă, grâul este cotat de la aproximativ 180 de euro pe tonă la Plovdiv, la poarta fermei, până la circa 207 euro pe tonă la Varna.
Porumbul, sub nivelul din anul precedent
La porumb, direcția este diferită. Cotațiile din România se situează sub nivelurile consemnate în aceeași perioadă a anului trecut.
În săptămâna 7-13 septembrie, tona de porumb DEPSILO era cotată la aproximativ 194,9 euro în Banat, față de 210 euro în 2025, la 187,3 euro în Muntenia, comparativ cu 194 de euro anul trecut, și la 178,5 euro în Oltenia, față de 204,3 euro în 2025.
România se menține astfel printre piețele cu cele mai reduse prețuri la porumb din regiune, nivelurile fiind similare cu cele din Bulgaria, unde cotațiile variază în funcție de zonă și de condițiile de livrare.
Lichiditate redusă și costuri în creștere
Pentru agricultori, dificultatea nu constă doar în nivelul prețurilor, ci în diferența dintre încasările din recoltă și cheltuielile necesare pentru următoarea campanie.
Reprezentanții Forumului APPR semnalează că fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra lichidității. Chiar dacă recolta există, valorificarea ei nu se produce suficient de rapid pentru a acoperi necesitățile financiare ale exploatațiilor.
„Agricultura românească traversează un paradox pe care nicio economie serioasă nu ar trebui să îl accepte: recolta există, dar nu circulă; fermierul a produs, dar nu poate vinde”, au transmis reprezentanții organizației.
În paralel, costurile de producție au crescut. Fermierii indică, printre altele, prețul motorinei, ajuns în jurul valorii de 11 lei pe litru, ceea ce pune presiune pe resursele disponibile pentru campania agricolă 2026-2027.
Blocaje logistice la export
Problemele nu se opresc la preț. Agricultorii reclamă dificultăți în transportul cerealelor către piețele externe, în special prin Portul Constanța.
Conform Forumului APPR, printre cauzele care afectează fluxurile logistice se numără:
- deficitul de echipaje pentru operarea locomotivelor;
- volumul ridicat al mărfurilor ucrainene sau destinate Ucrainei;
- nivelul scăzut al Dunării.
În acest context, producătorii români ajung să concureze pentru aceleași capacități de transport și depozitare cu fermierii din statele vecine, inclusiv Ungaria, care a avut la rândul său o producție bună. Astfel, chiar dacă grâul românesc a recuperat o parte din diferența de preț față de anii anteriori, iar porumbul continuă să se tranzacționeze la valori mai mici decât în 2025, fermierii spun că marjele rămân sub presiune.
În final, pentru agricultori, combinația dintre prețuri reduse, costuri ridicate și dificultăți de transport înseamnă că o recoltă bună nu se traduce automat și într-un venit pe măsură.