Fostul deputat liberal Cătălin Theodor Nicolescu, condamnat definitiv pentru luare de mită, a inițiat un proces civil pentru a recupera de la stat suma de 6,2 milioane de lei, exact echivalentul fondurilor confiscate de autorități, susținând că a fost victimă a unei erori judiciare.
Contextul dosarului ANRP
În perioada 2014–2015, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată 20 de persoane în două dosare legate de despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Prejudiciul total estimat depășea 146,5 milioane de euro. În primul dosar au fost trimiși 12 inculpați, printre care fostul șef al ANI Horia Georgescu, fostul deputat Nicolescu și fosta șefă a ANRP, Ingrid Zaarour.
După ce, în primă instanță, toți au primit pedepse cu executare, situația s-a schimbat în apel. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat doar pe Nicolescu la opt ani de închisoare pentru luare de mită. Ceilalți inculpați au fost achitați pentru abuz în serviciu, în urma unor decizii ale Curții Constituționale care au modificat interpretarea infracțiunii.
Eliberarea și evitarea prejudiciului
Condamnat la opt ani de închisoare, Nicolescu a fost eliberat condiționat în martie 2024, după ce a executat efectiv 4 ani, 4 luni și 23 de zile. Restul perioadei a fost completat prin zile câștigate prin muncă și compensări pentru condiții improprii de detenție.
Deși instanța a dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane de lei, fostul deputat nu a achitat banii. El a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile, deoarece faptele au fost comise între 2006 și 2008. Conform legislației vechi, liberarea condiționată nu era condiționată de plata prejudiciului. În reglementările actuale, el ar fi rămas în detenție până în noiembrie 2026.
În plus, în 2023, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra mai multor bunuri ale sale, după ce a constatat că statul român nu a deschis o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal.
Cererea de despăgubiri și respingerea în primă instanță
În martie 2025, Nicolescu a cerut în instanță ca statul să îi plătească despăgubiri de 6,2 milioane de lei, susținând că suma confiscată ar fi fost stabilită eronat. El a invocat diferențe între acuzațiile din rechizitoriu și concluziile instanței privind numărul de acțiuni primite și valoarea acestora.
Tribunalul București a respins cererea în noiembrie 2025. Judecătorul a arătat că stabilirea prejudiciului și confiscarea bunurilor sunt atributul instanței penale și că nemulțumirea față de interpretarea probelor nu reprezintă o eroare judiciară. Instanța a subliniat că procedura privind erorile judiciare nu poate fi folosită ca o cale suplimentară de atac atunci când un condamnat este nemulțumit de hotărârea definitivă.
Fostul deputat a făcut apel, iar dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București, primul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026.
Declarațiile martorilor din procesul penal
În timpul procesului penal, mai mulți martori au relatat modul în care ar fi fost oferite sume de bani sau acțiuni pentru facilitarea despăgubirilor.
Ion Ștefan Barbu, partener de afaceri al denunțătorului Valentin Vișoiu, a declarat în instanță că o parte din acțiunile rezultate dintr-un dosar de despăgubire ar fi trebuit să ajungă la Nicolescu.
Valentin Vișoiu a susținut, la rândul său, că între 2009 și 2011 i-ar fi dat fostului deputat aproximativ 2,3 milioane de lei, o parte în numerar și o parte prin contracte.