Ministrul Muncii, Florin Manole, a respins acuzațiile formulate de lidera partidului german AfD, Alice Weidel, la adresa românilor din Germania și a criticat poziția liderului AUR, George Simion, privind muncitorii străini din România. Oficialul a subliniat că respectarea legii trebuie să fie criteriul principal în evaluarea oricărei categorii de lucrători.
Reacția la acuzațiile AfD
Florin Manole a reacționat după ce Alice Weidel, lidera formațiunii germane AfD, a susținut că imigranții români ar „jefui” sistemul de asigurări sociale din Germania. Ministrul a respins generalizarea acestor acuzații și a evidențiat că sute de mii de cetățeni români muncesc legal și plătesc taxe în Germania.
„Am știință că sute de mii de români în Germania lucrează legal, plătesc taxe și au o viață normală acolo. Cum mi-ar fi plăcut ca ei să fie aici! Cu siguranță sunt oameni care au și beneficii sociale, dar ele se dau într-un singur fel. Acolo unde există fraude... Am avut o speță la Casa de Pensii din Cluj, cred că a fost acum vreo lună și ceva. Se întâmplă, e de nedorit, există fraude, probabil pretutindeni, mai mari sau mai mici. Ele trebuie și sunt sancționate, dar asta nu înseamnă că își poate permite orice politician, de orice naționalitate, cetățenie, din orice țară, să îi trateze cu prezumția de vinovăție pe toți cei dintr-o categorie, oricare ar fi ea. Aici e vorba de români. Limbajul e de așteptat de la extremismul de dreapta”, a declarat Florin Manole.
Ministrul a atras atenția și asupra riscului ca dificultățile economice și nemulțumirile sociale să fie exploatate prin mesaje politice îndreptate împotriva imigranților, menționând că sărăcia, inflația și frustrarea legitimă a unor cetățeni reprezintă „combustibili pentru extremismul de dreapta”.
Contingentul de muncitori străini
Discuția s-a mutat apoi asupra muncitorilor din afara Uniunii Europene care vin să lucreze în România, subiect criticat de liderul AUR, George Simion. Acesta a descris politica de recrutare a lucrătorilor străini drept „lene socială deghizată în pragmatism economic” și a susținut că numărul acestora ar trebui reevaluat, invocând riscul muncii ilegale și al menținerii salariilor la un nivel scăzut.
Întrebat dacă România primește prea mulți muncitori din state non-UE, Florin Manole a răspuns că numărul acestora este determinat de cererea angajatorilor.
„Cred că vin atâția cât cere piața. Adică antreprenorii români de orice fel, din orice domeniu, care aduc genul acesta de lucrători... Fără a fi avut niciodată simpatii și teme politice comune cu domnul Simion, la sfârșitul anului trecut, în conversația din Consiliul Național Tripartit, am cerut să avem o cotă mai mică pentru acest an, tocmai pentru a lăsa mai mult spațiu pentru lucrătorii români, pentru că anticipam, pe baza cifrelor, un șomaj în creștere în cursul acestui an. Anticiparea a fost corectă. Dar la baza propunerii mele, care nu era deloc de sorginte extremistă, stătea și faptul că atunci încă aveam o legislație nerevizuită, și acum nerevizuită, care făcea ca foarte mulți dintre lucrătorii care teoretic veneau în România din Asia de Sud-Est să n-ajungă niciodată în România. Rețelele de trafic sunt o realitate, dar ele nu trebuie combătute cu discurs extremist, ci cu Codul penal”, a explicat ministrul Muncii.
Ministrul a prezentat și cifrele privind contingentul anual de lucrători străini din afara Uniunii Europene:
- Anul precedent: un contingent de 100.000 de persoane
- Propunerea inițială a ministrului: 75.000 de persoane
- Cota stabilită pentru acest an: 90.000 de persoane
„A fost 100.000, am propus 75.000. A fost 100.000 anul trecut, a rămas 90.000. Nici asta nu este ceva, cum să zic, de nediscutat. Sigur că, dacă economia României, printr-un miracol, ar fi explodat în sens pozitiv, am fi putut crește cota”, a declarat Florin Manole.
Impactul asupra salariilor și contribuțiile fiscale
Întrebat despre impactul muncitorilor străini asupra veniturilor angajaților români, Florin Manole a pus accentul pe contribuțiile fiscale și sociale ale acestora. Ministrul a arătat că lucrătorii din afara Uniunii Europene plătesc taxe și contribuții la sistemul public de pensii, chiar dacă o parte dintre ei nu vor îndeplini condițiile necesare pentru a beneficia de o pensie în România.
„Mai mult decât atât, oamenii aceștia contribuie cu taxe, inclusiv la sistemul nostru de pensii. Putem să anticipăm, doar așa, din bun-simț, fără date, dar există și date, că oamenii ăștia nu o să ia o pensie în România. Nu vor face stagiul de cotizare aici de 15 ani. Alții nu vor alege, poate vor alege să se întoarcă acasă, așa cum mulți dintre cetățenii români care au lucrat... Mama mea, care a lucrat în Spania 12 ani, insuficient pentru stagiul de cotizare, dar nu contează, a ales să-și trăiască pensia în România. Mulți fac asta. Și e normal, și e bine, și ne bucurăm. Dar, încă o dată, orice discurs împotriva unui om care lucrează legal într-o țară este greșit. Pentru că, dacă respecți legile, cetățenia, etnia, culoarea, nu știu, orice alt criteriu nu are nicio relevanță. Criteriul relevant este să respectăm legea”, a afirmat Florin Manole.
Critici la adresa AUR și legăturile cu extrema dreaptă europeană
Ministrul Muncii a făcut o paralelă între discursul împotriva muncitorilor asiatici din România și declarațiile unor politicieni din Europa Occidentală împotriva românilor care lucrează în străinătate. În acest context, Florin Manole a criticat relațiile politice pe care le atribuie AUR cu formațiuni radicale din alte state europene, inclusiv AfD din Germania.
„Deci, sigur că avem multe probleme, dar ele nu se rezolvă vorbind despre muncitorii din Asia de Sud-Est așa cum o făceau prietenii politici ai domnului Simion, în vestul Europei, despre propriii noștri părinți, colegi, vecini, rude, concetățeni. Inclusiv discursul ăsta al AfD-ului e de aceeași factură. Oamenii trebuie să știe, în România, că familiile politice europene au mare relevanță și că cine este la extrema dreaptă e prieten cu extrema dreaptă din Europa, care ne persecută propriii noștri cetățeni”, a susținut Florin Manole.
Întrebat despre evenimentele organizate de AUR la Palatul Parlamentului, la care sunt invitați reprezentanți ai unor formațiuni politice străine, ministrul a continuat criticile.
„AUR a vrut să se împrietenească și cu AfD, și cu alții radicali din vestul Europei. Asta este un lucru clar, e un lucru explicit și cred că ăsta este un lucru pe care cetățenii români care au experiența migrației forței de muncă ar trebui să nu-l tolereze nicio secundă. Pentru că și cetățenii, colegii noștri, cetățenii noștri munceau legal în Spania, în Franța, în Italia și erau tratați, unii dintre ei, în unele cazuri, că nu trebuie să generalizăm, foarte dur. În sudul Italiei, în sudul Spaniei au fost cazuri foarte dure”, a declarat Florin Manole.
Provocările pieței muncii și inteligența artificială
Ministrul Muncii a recunoscut că România se confruntă cu dificultăți în adaptarea programelor de ocupare la schimbările de pe piața muncii. El a arătat că aceste probleme nu sunt specifice României, ci afectează și alte state europene, în condițiile în care transformările economice și dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă cererea de forță de muncă.
„Sigur că programele noastre de ocupare sunt depășite. Și când zic ale noastre, din păcate, cred că mă pot referi la întreaga Europă. Și este acum o conversație în întreaga Europă, în fiecare țară, și va fi probabil și la reuniunea miniștrilor Muncii din decembrie, despre cum schimbăm programele noastre de ocupare. Pentru că, într-adevăr, avem mai mulți șomeri decât... De fapt, ar fi bine să nu existe șomeri deloc, dar, în fine, avem prea mulți șomeri. Avem probleme în adaptarea la noua piață a muncii. Inteligența artificială produce efecte greu de anticipat, nu în România, în economii mai avansate și în zone mai avangardiste de pe planetă din punctul ăsta de vedere”, a declarat ministrul.
Florin Manole a insistat că respectarea legii trebuie să fie criteriul principal în evaluarea muncitorilor străini, indiferent dacă este vorba despre români angajați în Germania sau despre cetățeni din afara Uniunii Europene care lucrează în România.