România se află în pericol de a suporta consecințe financiare semnificative din cauza absenței unei poziții clare în negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028–2034, atrage atenția Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). Ea avertizează că lipsa de reacție în acest moment se va răsfrânge direct asupra fermierilor.
Contextul negocierilor europene
Discuțiile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, care va guverna perioada 2028–2034, au intrat într-o fază decisivă la nivelul Uniunii Europene. În această etapă se formulează amendamente, se construiesc compromisuri și se conturează majoritățile care vor determina forma finală a noilor reglementări.
Alina Crețu, reprezentanta FAPPR, semnalează că România trebuie să-și stabilească urgent poziția și să o apere la Bruxelles, în ciuda climatului politic instabil de la București.
Într-o postare pe Facebook, aceasta susține că absența unei reacții în această perioadă va avea consecințe directe asupra fermierilor români.
„Instabilitatea politică din România și lipsa de reacție de acum îi pot costa foarte scump pe fermieri în anii următori”, afirmă Alina Crețu.
Temele aflate pe agenda discuțiilor
Viitoarea PAC va defini cadrul în care agricultura europeană va fi finanțată și sprijinită după 2027. Printre subiectele în dezbatere se numără:
- autonomia Politicii Agricole Comune;
- nivelul și structura sprijinului pentru fermieri;
- ajutoarele cuplate și redistributive;
- condiționalitățile de mediu;
- finanțarea investițiilor și dezvoltarea rurală;
- instrumentele de intervenție în cazul crizelor de piață;
- actualizarea prețurilor de referință;
- mecanismele de protecție în situația unor scăderi puternice ale prețurilor produselor agricole;
- reciprocitatea standardelor pentru produsele importate în Uniunea Europeană.
Deciziile luate în această etapă vor influența direct modul în care fermele românești vor putea accesa sprijin european în perioada 2028–2034.
Apelul la autorități și clasa politică
Alina Crețu atrage atenția că România trebuie să aibă o poziție clară și coerentă înainte ca regulile să fie definitiv stabilite. Ea cere Ministerului Agriculturii, Guvernului, partidelor politice și europarlamentarilor români să precizeze ce interese va susține România în negocierile privind viitoarea PAC și cine coordonează efectiv această reprezentare.
„De aceea, întrebarea pentru MADR, Guvern, partidele politice și europarlamentarii români este foarte clară: Care este poziția României și cine o negociază astăzi?!”, susține directorul executiv al FAPPR.
Potrivit acesteia, intervenția României trebuie să aibă loc acum, în perioada în care se negociază și se construiesc compromisurile europene, nu după adoptarea regulamentelor.
„Nu peste o lună. Nu după vot. Nu când regulamentul va fi deja stabilit. ACUM”, subliniază Alina Crețu.
Miza autonomiei PAC și riscurile pentru agricultura românească
Una dintre principalele preocupări menționate de reprezentanta FAPPR este autonomia Politicii Agricole Comune în viitoarea arhitectură financiară a Uniunii Europene. Propunerile pentru perioada 2028–2034 au generat o dezbatere amplă la nivel european privind locul agriculturii în viitorul buget al UE, protejarea fondurilor destinate fermierilor și modul în care statele membre vor putea direcționa resursele disponibile.
Miza nu se limitează la plățile directe către fermieri. Viitoarele reguli vor influența și investițiile în exploatații agricole, dezvoltarea rurală, precum și instrumentele de intervenție pentru sectoarele și fermele afectate de crize economice, climatice sau de piață.
Agricultura românească intră în aceste negocieri într-o perioadă dificilă, marcată de presiunea costurilor, efectele fenomenelor climatice și problemele de competitivitate. Alina Crețu consideră că instabilitatea politică internă nu trebuie să afecteze capacitatea României de a-și apăra interesele agricole la Bruxelles.
„România are nevoie de o poziție agricolă clară, coerentă și apărată politic la Bruxelles, indiferent de instabilitatea de la București”, afirmă aceasta.
Reprezentanta FAPPR subliniază că negocierile europene continuă indiferent de evoluțiile politice din România, iar o eventuală lipsă de coordonare în această perioadă ar putea produce efecte pe întreaga perioadă de programare 2028–2034.
„Agricultura nu poate fi pusă pe pauză până când politica internă își rezolvă crizele. Europa negociază între timp”, avertizează Alina Crețu.
În opinia sa, miza este cu atât mai mare cu cât deciziile luate acum vor stabili cadrul în care fermierii români vor lucra și vor primi sprijin european în următorii ani. Mesajul transmis autorităților este sintetizat într-un avertisment direct:
„În politica agricolă europeană, golurile de reprezentare se plătesc. Iar factura nu ajunge la politicieni. Ajunge la FERMIERI.”