Când profitabilitatea exploatațiilor agricole scade, fermierii își protejează fluxul de numerar și amână cheltuielile care nu aduc un randament suficient de rapid. Îngrășămintele și utilajele se află printre primele categorii afectate de presiunea financiară, conform raportului Global Farmer Insights 2026, elaborat de McKinsey.
Contextul general al studiului
Cercetarea, fundamentată pe răspunsurile a 5.500 de fermieri din zece state, evidențiază modul în care deciziile privind cheltuielile și investițiile se modifică atunci când marjele se restrâng, dar și care domenii revin în fruntea priorităților odată ce profitabilitatea începe să crească.
Deși România nu a făcut parte din eșantionul analizat, concluziile pot constitui un punct de referință pentru agricultura autohtonă, mai ales într-un domeniu în care costurile cu inputurile, energia, forța de muncă, utilajele și finanțarea au devenit factori din ce în ce mai semnificativi în calcularea rentabilității.
Conform McKinsey, îngrășămintele ilustrează cel mai clar modul în care fermierii își ajustează bugetele în perioadele dificile.
Îngrășămintele – prima cheltuială ajustată
Atunci când marjele scad, fertilizanții se numără frecvent printre primele inputuri importante pentru care fermierii încearcă să diminueze costurile. Când situația financiară se ameliorează, bugetele pentru aceste produse tind să fie reconstituite.
Explicația ține în primul rând de presiunea asupra fluxului de numerar. După perioada de profitabilitate ridicată din agricultura mondială, consemnată în special în 2021 și 2022, prețurile mai multor mărfuri agricole au scăzut, în timp ce costurile pentru îngrășăminte, energie, terenuri, utilaje, forță de muncă și finanțare au rămas ridicate sau volatile.
Astfel, fiecare cheltuială este analizată mai atent de către ferme, iar prioritare devin investițiile și inputurile pentru care rezultatul economic poate fi demonstrat mai rapid.
Diminuarea cantității de îngrășăminte poate ajuta o exploatație să păstreze lichidități într-un moment dificil, însă decizia poate avea consecințe asupra producției și fertilității solului.
Efectele variază în funcție de elementul nutritiv. Reducerea azotului poate influența producția chiar în sezonul respectiv, în timp ce scăderea aportului de fosfor și potasiu poate afecta mai ales fertilitatea solului pe termen mai lung.
În situații de presiune financiară ridicată, unii fermieri pot lua în considerare inclusiv modificarea structurii culturilor, orientându-se către plante care necesită mai puține inputuri.
Pentru agricultura românească, unde costurile de producție și volatilitatea prețurilor pot schimba rapid marjele unei ferme, o astfel de strategie poate deveni relevantă în anii cu profitabilitate redusă.
Utilajele agricole – investiții amânate, nu abandonate
Un comportament similar se observă în cazul investițiilor în utilaje agricole.
16% dintre fermierii intervievați de McKinsey afirmă că utilajele se numără printre primele categorii din care reduc cheltuielile atunci când marjele scad.
În schimb, atunci când profitabilitatea începe să se refacă, 36% declară că utilajele sunt printre primele categorii în care ar investi din nou.
Aceasta este cea mai mare creștere pozitivă înregistrată între categoriile analizate.
Explicația este simplă: achiziția unui tractor, a unei combine sau a altui utilaj costisitor poate fi amânată pentru un sezon. Fermierul poate continua să folosească echipamentele existente, poate prelungi perioada lor de exploatare sau poate amâna înlocuirea acestora.
Nevoia de investiție nu dispare însă. Odată ce situația financiară se îmbunătățește, utilajele pot reveni rapid pe lista priorităților.
Ce înseamnă pentru fermele din România
Una dintre concluziile importante ale raportului este că reducerea cheltuielilor nu înseamnă neapărat abandonarea investițiilor.
În perioadele dificile, fermierii devin mai prudenți și prioritizează cheltuielile care rezolvă o problemă concretă sau care pot genera un rezultat economic într-un interval scurt.
Aceeași logică se aplică în cazul inputurilor, utilajelor și tehnologiilor agricole. Pentru producătorii de echipamente și soluții destinate fermelor, nu mai este suficient să demonstreze performanța unui produs. Devine esențial să arate cât costă, ce rezultat poate genera și în cât timp poate fi recuperată investiția.
Studiul McKinsey nu permite o extrapolare directă la România, deoarece țara noastră nu a fost inclusă în cercetare. Totuși, mecanismul descris de raport poate fi relevant și pentru fermierii români: atunci când marjele se comprimă, lichiditățile devin prioritatea principală, iar cheltuielile care pot fi amânate sunt reevaluate.
În schimb, atunci când profitabilitatea revine, investițiile care au fost puse pe pauză pot fi reluate rapid.
Pentru agricultura românească, mesajul este unul important. Într-un sector în care rezultatele depind de prețurile cerealelor și ale altor mărfuri agricole, dar și de costurile inputurilor, energiei, utilajelor și finanțării, capacitatea de a păstra lichidități în perioadele dificile poate influența direct ritmul investițiilor din anii următori.
Raportul Global Farmer Insights 2026 este cea de-a patra ediție a cercetării bienale realizate de McKinsey. Studiul a fost derulat între aprilie și iulie 2026 și a inclus fermieri din Argentina, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Peru, Spania și Statele Unite.