România se confruntă cu un exod masiv al populației active, iar efectele se resimt profund în structura demografică și economică a țării. Potrivit unei analize recente, aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în România locuiau în statele OECD în perioada 2020/21, un număr de peste trei ori mai mare decât cel de la începutul anilor 2000.
Dimensiunea fenomenului migrator
La începutul anului 2024, circa 3 milioane de cetățeni români aveau domiciliul într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Această comunitate reprezenta aproximativ 22% dintre toți cetățenii europeni stabiliți în alt stat al Uniunii, ceea ce îi plasează pe români drept cel mai numeros grup național din această categorie.
Consecințele acestor plecări masive depășesc simplul declin demografic. România pierde forță de muncă, contribuții la buget, competențe profesionale, experiență managerială și potențial antreprenorial. Un aspect îngrijorător este că odată cu plecarea tinerilor, o parte dintre cei care ar putea deveni părinți își întemeiază familiile în străinătate, ceea ce amplifică impactul pe termen lung asupra populației.
Pierderea capitalului uman calificat
Una dintre cele mai alarmante probleme este emigrația persoanelor cu studii superioare. În perioada 2015/16, aproximativ 22% dintre emigranții români cu vârsta peste 15 ani aveau studii superioare, ceea ce înseamnă aproape 800.000 de persoane. Dintre acestea, aproape jumătate au ajuns să ocupe peste hotare locuri de muncă sub nivelul lor de pregătire, ceea ce indică o risipă a potențialului intelectual.
Sectorul sănătății este printre cele mai afectate domenii. În 2020/21, în țările OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici născuți în România, alături de circa 46.900 de asistenți medicali. Un sondaj din 2023 arăta că aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani aveau în vedere posibilitatea de a pleca, iar motivele invocate nu includeau doar veniturile, ci și birocrația, infrastructura, volumul de muncă și calitatea managementului.
Perspectivele noilor generații
Riscul continuării exodului rămâne ridicat în rândul tinerilor. În martie 2026, 27,6% dintre românii cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să părăsească țara pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Principalul motiv, indicat de 64,7% dintre respondenți, era găsirea unui loc de muncă mai bine plătit, urmat de corupție, dorința de a începe o viață nouă și accesul la servicii publice mai bune.
Impactul acestor plecări se reflectă deja asupra noii generații. În perioada 2014-2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în afara țării și au fost ulterior înregistrați în România. Această cifră echivalează cu peste 16% din numărul total al nou-născuților înregistrați în România în aceeași perioadă, iar menținerea legăturii acestor copii cu România nu este garantată.
Ce soluții se conturează
Datele pentru 2024 oferă totuși un indiciu privind o posibilă inversare a tendinței. România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați în acel an erau cetățeni români. Problema esențială este transformarea revenirii într-o decizie pe termen lung.
Alianța Binelui Comun propune înființarea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, un instrument care ar măsura anual câți români pleacă, domeniile din care provin, numărul absolvenților care emigrează și câți dintre cei reveniți continuă să locuiască în România după doi sau cinci ani. Printre măsurile avansate se numără:
- Accelerarea recunoașterii experienței și calificărilor obținute în străinătate
- Acordarea unor pachete de relocare pentru profesioniștii din sănătate, educație și cercetare
- Granturi destinate cercetătorilor și antreprenorilor care revin în țară
- Crearea unor trasee profesionale competitive
Concluzia analizei nu este că mobilitatea românilor trebuie blocată, ci că România trebuie să devină suficient de atractivă încât alegerea de a rămâne să fie competitivă, iar întoarcerea în țară să reprezinte o alternativă reală pentru milioanele de români stabiliți peste hotare.