Începând cu aprilie 2027, facturile la gaze ale românilor ar putea crește semnificativ, odată cu încheierea schemei de plafonare a prețurilor. Presiunea provine din decalajul tot mai mare dintre cotațiile piețelor europene și prețul plătit în prezent de consumatorii casnici din România.
Contextul actual al pieței gazelor
Prețul gazelor naturale a rămas sub presiune pe parcursul acestui an, pe fondul incertitudinilor legate de ofertă și al conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
„Fie că vorbim despre centrale individuale, centrale de bloc sau sisteme de termoficare, materia primă esențială este gazul natural, iar anul acesta prețul pe piețele europene a fost într-o continuă creștere. Chiar dacă nu a ajuns la vârfurile din anul începerii războiului din Ucraina, prețul gazelor este sub presiune, în condițiile în care oferta este afectată de acest conflict militar, dar și de cel din Orientul Mijlociu”, a declarat Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Pe piața Dutch TTF, unul dintre principalele repere pentru prețul gazelor în Europa, contractul cu livrare în noiembrie a ajuns la 72,5 euro/MWh, după o creștere de 162,9% de la începutul anului.
La Viena, pe platforma CEGH, contractul pentru luna noiembrie era cotat la 73,4 euro/MWh, iar gazul pentru livrarea în ziua următoare a închis ultima ședință din septembrie la 74,15 euro/MWh. Raportat la moneda națională, prețul european ajunge la aproximativ 391 de lei/MWh.
Diferența dintre prețul european și cel plătit în România
În prezent, consumatorii casnici din România beneficiază de un preț reglementat. La nivel de producător, gazul este stabilit la 110 lei/MWh, iar după adăugarea costurilor de transport, distribuție și a taxelor, prețul final ajunge la aproximativ 310 lei/MWh, echivalentul a 0,31 lei/kWh.
Diferența față de cotațiile europene este semnificativă. Un indiciu privind nivelul la care ar putea ajunge piața după modificarea cadrului actual vine deja din partea furnizorilor. Engie a notificat unii clienți în legătură cu un preț de peste 0,34 lei/kWh începând din noiembrie. Acesta ar reprezenta un preț concurențial, în timp ce tariful stabilit prin cadrul legal aflat în vigoare are prioritate.
Dacă în calculul noului preț reglementat ar intra și gazele importate, cumpărate în prezent la valori de peste trei ori și jumătate mai mari decât prețul reglementat pentru producția internă, precum și costurile de înmagazinare și extragere, tariful ar putea depăși actualul reper de 0,31 lei/kWh. Estimarea analizată indică însă un nivel care nu ar depăși prețul de 0,3462 lei/kWh propus în noile contracte.
O asemenea majorare ar însemna o creștere de peste 10% a costului pentru încălzirea locuințelor dotate cu centrale termice.
Ce se poate întâmpla după 31 martie 2027
Presiunea asupra facturilor ar putea deveni mai puternică după expirarea plafonării, dacă autoritățile nu vor introduce noi mecanisme de compensare. În acest scenariu, prețurile ar avea mai mult spațiu să se apropie de nivelurile de pe piețele europene, ceea ce ar putea majora considerabil costurile suportate de gospodării.
Prețul de peste 0,34 lei/kWh propus de unii furnizori poate fi privit, în această perspectivă, ca un posibil nivel intermediar înaintea unei eventuale liberalizări mai accentuate.
Neptun Deep, miza pentru prețurile din 2027
Un factor care ar putea schimba ecuația este producția de gaze din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep este așteptat să intre în producție în prima jumătate a anului 2027, iar exploatarea ar urma să aducă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.
Creșterea producției interne ar putea permite României să acopere necesarul populației și o parte importantă din consumul industriei, reducând în același timp dependența de importuri. Claudiu Cazacu subliniază că, la nivelurile actuale ale cotațiilor europene și în scenariul principal analizat, gazul produs în România ar putea avea un preț favorabil pentru consumatori în comparație cu cel de pe piața europeană.
Totuși, rămâne incert cât de repede va ajunge producția Neptun Deep să influențeze efectiv prețurile plătite de populație.
Consumul de gaze ar putea crește
În sezonul rece noiembrie 2025 – martie 2026, consumul total de gaze al României a fost de aproximativ 6,46 miliarde de metri cubi. Pentru următorul sezon de iarnă, estimările Transgaz indică o creștere cu aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi. Majorarea ar fi susținută inclusiv de pornirea centralei de la Mintia și de extinderea rețelelor de distribuție.
În același timp, producția internă ar urma să crească în primele trimestre ale anului viitor. Chiar și în cazul unei creșteri a producției din Marea Neagră cu 4–5 miliarde de metri cubi, România ar putea avea suficiente gaze pentru consumul intern și ar putea dispune și de cantități pentru export.
Pentru consumatori, însă, întrebarea esențială rămâne cât de repede va ajunge gazul din Neptun Deep pe piață și în ce măsură producția suplimentară va limita creșterea facturilor. În lipsa unor măsuri administrative și dacă prețurile europene vor rămâne ridicate, o apropiere a tarifelor interne de nivelurile externe după expirarea plafonării ar putea pune o presiune semnificativă asupra bugetelor gospodăriilor, în special asupra celor cu venituri mai mici.