Recolta europeană de cartofi ar putea scădea cu 15-25% în sezonul 2026/27, ca urmare a suprafețelor cultivate mai mici și a vremii nefavorabile, iar efectele ar putea ajunge în România abia în 2027, în funcție de stocurile rămase peste iarnă.
Context: mai puțină marfă pe piața mondială
Piața globală a cartofului intră într-un sezon cu disponibil redus, însă fără o presiune uniformă asupra prețurilor. Estimările arată o scădere de 15-25% a recoltei europene comparativ cu sezonul anterior, dar oferta mai mică nu se traduce automat în scumpiri rapide. În anumite state stocurile sunt încă suficiente, iar procesatorii și cumpărătorii dau dovadă de prudență.
Situația s-ar putea agrava în a doua parte a sezonului, în funcție de cantitățile care vor rămâne în depozite după lunile de iarnă.
Belgia, Franța și Spania, afectate de recolte slabe
Belgia înregistrează una dintre cele mai severe diminuări ale producției. Suprafața cultivată cu cartofi a scăzut cu 17%, iar randamentele au coborât cu 25-30% în numeroase ferme. Efectul cumulat restrânge semnificativ cantitățile disponibile atât pentru comercializare, cât și pentru industria de procesare.
Nici Franța nu a beneficiat de un sezon favorabil. Producătorii semnalează tuberculi de dimensiuni mai mici și probleme de calitate la cartofii destinați depozitării, aspecte care ar putea afecta disponibilitatea mărfii în lunile următoare.
În Spania, seceta și temperaturile ridicate din timpul verii au redus randamentele. În regiunea Castilla y León, prețurile au crescut de la 0,21 la 0,37 euro/kg, pe fondul ofertei restrânse.
Germania consemnează, de asemenea, scumpiri importante. Prețurile la producător pentru cartofii din depozite s-au mai mult decât dublat față de anul trecut, iar cele de consum au fost în septembrie cu 11,3% mai mari în termeni anuali.
Piața olandeză se mișcă însă mai greu. Procesatorii au stocuri suficiente, iar prețurile ridicate cerute de fermieri reduc interesul cumpărătorilor externi.
SUA pierde teren, iar piețele din Egipt, India și Africa de Sud merg în direcții diferite
Peste Atlantic, oferta americană se restrânge, în special în Idaho, unul dintre principalele state producătoare. Suprafața cultivată s-a redus cu aproximativ 15.000 de acri, iar randamentele sunt estimate cu 20-25% mai mici.
La nivel național, suprafața destinată culturii cartofului a ajuns la cel mai redus nivel din 1952. Reducerea producției a alimentat deja scumpirea cartofilor de calibru mare.
În Egipt, exporturile de cartofi proaspeți au ajuns la 929.000 de tone până la sfârșitul lunii august 2026. Diminuarea stocurilor a susținut creșterea prețurilor la export.
India a raportat o producție de aproape 59,9 milioane de tone, iar perspectivele de dezvoltare sunt legate în special de industria de procesare. În Bangladesh situația este diferită: stocurile mari rămase din sezonul anterior continuă să pună presiune asupra prețurilor.
În Africa de Sud, oferta mai abundentă a determinat o scădere a prețurilor de la 0,70 la 0,43 euro/kg, urmată ulterior de o revenire parțială.
Ce înseamnă pentru România: importurile ar putea deveni mai costisitoare
Pentru România, evoluțiile din principalele țări producătoare europene merită urmărite îndeaproape. O eventuală reducere a disponibilului de cartofi în Belgia, Franța și Germania poate influența condițiile de aprovizionare și prețurile pe piața comunitară, mai ales în perioadele în care producția internă nu acoperă cererea.
- Dacă stocurile europene se vor diminua accelerat în timpul iernii, importatorii români s-ar putea confrunta cu costuri mai mari de achiziție.
- Dacă oferta disponibilă în depozite va rămâne suficientă, iar cererea din industria de procesare și din comerț va continua să fie modestă, presiunea asupra prețurilor ar putea fi limitată.
Deocamdată nu există suficiente elemente pentru a anticipa o scumpire generalizată a cartofilor în România. Evoluția din primele două luni ale anului 2027 va fi însă decisivă. Cantitățile rămase în depozitele europene, calitatea acestora și ritmul livrărilor vor arăta dacă deficitul de producție se va transforma într-o problemă reală de aprovizionare.
Pentru fermierii români, o ofertă europeană mai restrânsă ar putea crea oportunități comerciale, cu condiția să dispună de marfă de calitate, bine depozitată și capabilă să reziste concurenței importurilor.