Vicepreședintele PSD, Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială, afirmă că scopul principal al reorganizării României trebuie să fie diminuarea cheltuielilor suportate de contribuabili și creșterea calității serviciilor publice. El subliniază că în acest mod cetățeanul este plasat în centrul reformei și devine principalul beneficiar al acesteia, considerată de el drept posibil cea mai importantă reformă din România după 1989.
Reforma nu trebuie redusă la comasarea județelor
Europarlamentarul insistă că reforma nu trebuie privită în primul rând prin prisma comasării județelor sau a modificării statutului Bucureștiului, ci prin beneficiile concrete pentru locuitorii comunelor și orașelor. Declarațiile sale vin după ce social-democratul a prezentat un plan amplu de reorganizare, care ar putea conduce la dispariția a până la 18.000 de funcții de aleși locali, începând din 2028. Între timp, au apărut reacții publice din partea unor personalități centrale și locale, care explicau de ce județul X sau Y sau Z este mai important și nu trebuie desființat sau ce nume ar trebui să aibă noile județe conform tradiției, importanței și altor criterii.
Beneficii concrete pentru cetățeni
Reorganizarea și comasarea UAT-urilor în comune mai mari înseamnă beneficii concrete pentru cei mulți:
- Scad cheltuielile de funcționare ale primăriei, astfel încât rămân mai mulți bani în comună pentru cetățeni, nu pentru plata indemnizațiilor aleșilor locali.
- Comuna dispune de un buget local mai bine dimensionat, capabil să susțină nu doar funcționarea primăriei, ci și proiecte reale de investiții pentru oameni.
- Se construiesc drumuri mai bune, care nu se mai termină la marginea unui sat, ci conectează eficient mai multe comunități între ele.
- Locuitorii primesc utilități pe măsura taxelor și impozitelor plătite: alimentare cu apă și canalizare, gaze naturale, iluminat public și condiții mai apropiate de cele dintr-un oraș.
- Reforma înseamnă școli și grădinițe cu o infrastructură școlară modernizată, pregătite să deservească o populație școlară mai mare.
- Cetățenii beneficiază de servicii medicale substanțial mai bune, cu medici de familie și personal medical mai ușor de atras într-o comună cu populație deservită mai mare și cu o infrastructură sanitară modernizată.
- O comună puternică oferă servicii sociale mai bune și sprijin concret pentru vârstnici, inclusiv prin construirea de așezăminte dedicate seniorilor.
- Crește gradul de siguranță și ordine publică prin suplimentarea numărului de polițiști locali, pe fondul unei capacități administrative mai puternice a primăriei.
- Există mai mulți bani pentru viitorul comunei: chiar și în zonele depopulate, comasarea comunelor creează oportunități reale pentru ca oamenii să rămână acasă.
- Se dezvoltă agricultura locală prin punerea în valoare a unor suprafețe și terenuri agricole mai mari pentru investitori, ajutându-i pe cetățeni să își facă un rost în propria comunitate.
Șase criterii pentru stabilirea localităților reorganizate
Social-democrații analizează mai multe scenarii de comasare a unităților administrativ-teritoriale, pornind de la localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori și extinzând evaluarea la cele cu până la 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. Potrivit datelor prezentate de Benea, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au sub 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au o populație de cel mult 3.000 de persoane. Reorganizarea ar putea viza aproximativ 1.500 de unități administrativ-teritoriale, în funcție de scenariul ales și de rezultatele evaluărilor. Europarlamentarul a estimat că aplicarea reformei ar putea conduce la reducerea numărului de primării cu aproximativ jumătate și la eliminarea a 15.000-18.000 de funcții de aleși locali, incluzând primari, viceprimari și consilieri locali. Benea a recunoscut că reorganizarea va avea consecințe politice inclusiv pentru PSD, partid care ar putea pierde un număr important de aleși locali. El a avertizat și asupra unei posibile rezistențe la schimbare în interiorul formațiunilor politice.
Planul PSD presupune introducerea unei așa-numite „matrici a sustenabilității administrative”, prin care fiecare unitate administrativ-teritorială să fie evaluată pe baza a șase criterii. Acestea vizează populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea serviciilor de bază și calitatea serviciilor publice locale. În evaluare vor fi luate în considerare inclusiv veniturile proprii ale primăriilor, cheltuielile de funcționare, gradul de colectare a taxelor, investițiile realizate și fondurile europene atrase. Un alt element important va fi accesul populației la școli, unități medicale, infrastructură de transport și utilități. Pentru aplicarea acestor criterii, PSD propune constituirea unor comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul instituției prefectului și formate din reprezentanți ai consiliilor județene și ai altor instituții publice. Aceste structuri ar urma să consulte autoritățile locale și să transmită propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.
Orașe și județe vizate
Planul prezentat de Benea nu se limitează la comune. Vicepreședintele PSD a atras atenția că peste 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar continuă să funcționeze cu structuri administrative specifice mediului urban. În acest context, grupul de lucru analizează inclusiv posibilitatea comasării unor orașe sau reclasificării acestora în categoria comunelor. Printre exemplele invocate de Benea se numără orașele Slănic Moldova și Târgu Ocna, din județul Bacău, care ar putea forma, într-un eventual scenariu de reorganizare, o singură unitate administrativ-teritorială. Europarlamentarul a susținut, de asemenea, că reforma ar trebui să includă și o analiză a actualei organizări a județelor, fiind discutată inclusiv posibilitatea reducerii numărului acestora. Unul dintre modelele avute în vedere este organizarea teritorială a curților de apel. Această variantă nu reprezintă însă o decizie oficială a PSD. Președintele partidului, Sorin Grindeanu, a precizat miercuri seară că reorganizarea județelor pe modelul curților de apel este, deocamdată, o propunere a lui Dragoș Benea, care nu a fost discutată formal în partid.
Benea a dat asigurări că reforma nu va presupune dispariția satelor și a identității locale, ci reorganizarea instituțiilor administrative. În eventualitatea schimbării denumirii comunelor, costurile pentru actualizarea documentelor cetățenilor ar urma să fie suportate de stat, potrivit propunerii sale. Reforma administrativ-teritorială amplă pregătită de grupul de lucru al PSD trebuie diferențiată de măsurile aflate deja în pregătire la Ministerul Dezvoltării, care vizează inclusiv comasarea voluntară a comunelor mici. Benea a explicat că cele două demersuri ar urma să se desfășoare în paralel pentru o perioadă, însă propunerea elaborată la nivelul PSD își propune o reorganizare mult mai extinsă.
Calendar și perspective
Potrivit calendarului anunțat de europarlamentar, documentul care va cuprinde propunerile concrete de modificare a organizării administrativ-teritoriale ar urma să fie finalizat în martie 2027, urmând să fie analizată inclusiv posibilitatea adoptării reformei prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Benea a precizat că actualii primari ar trebui să își ducă mandatele până la capăt, în 2028, astfel încât schimbările privind numărul aleșilor locali să se reflecte în principal la următoarele alegeri locale. Un alt argument invocat de social-democrat este necesitatea pregătirii administrațiilor locale pentru noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034. În viziunea sa, localitățile cu administrații mai puternice și o capacitate financiară mai mare ar avea șanse sporite să acceseze fonduri europene și să realizeze investiții care, în actuala organizare fragmentată, sunt dificil de susținut.