Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a rămas în afara echipei desemnate să reprezinte Uniunea Europeană în discuțiile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina. Deși fosta prim-ministră a Estoniei și-a exprimat dorința de a conduce negocierile în numele blocului comunitar, liderii statelor membre au ales alți reprezentanți, iar în spatele acestei decizii se conturează o serie de tensiuni acumulate.
O decizie contestată la Dublin
În cadrul summitului informal desfășurat la Dublin, Kallas le-a reamintit liderilor europeni că tot ei au fost cei care au numit-o, în anul 2024, în funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. Acest argument nu a reușit însă să schimbe decizia. Echipa europeană stabilită cu această ocazie cuprinde șapte reprezentanți, iar printre aceștia nu se numără nici Kallas, nici Serviciul European de Acțiune Externă, instituția pe care aceasta o conduce. Locul rezervat instituțiilor UE va fi ocupat de reprezentanți ai echipelor conduse de António Costa, președintele Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Opoziția premierului italian
Conform unor surse citate, premierul italian Giorgia Meloni s-ar fi numărat printre liderii care s-au opus desemnării lui Kallas, susținând că aceasta nu dispune de suficientă greutate instituțională pentru a reprezenta Europa la masa negocierilor cu Rusia. Nici Costa, nici von der Leyen nu au intervenit public pentru a-și exprima sprijinul față de candidatura sa. Mai mulți diplomați europeni consideră că această situație reflectă nemulțumirile acumulate în timp față de stilul de lucru al fostei șefe a guvernului estonian.
Critici legate de stilul de conducere
Kallas este criticată pentru declarațiile sale referitoare la China și Israel, dar și pentru lansarea unor inițiative fără consultarea prealabilă a capitalelor europene. Un exemplu în acest sens îl reprezintă proiectul unui grup de experți în apărare, a cărui lansare a fost anulată în luna septembrie, după opoziția Italiei, Franței și a altor state. Germania a propus inclusiv o reorganizare instituțională prin care Kallas să lucreze sub o coordonare mai directă a Ursulei von der Leyen.
Un diplomat european a remarcat că șefa diplomației UE s-a opus timp de mai multe luni negocierilor directe cu Rusia, pentru ca ulterior să solicite chiar ea funcția de emisar în relația cu Moscova. Un alt oficial a criticat modul în care Kallas și-a susținut candidatura la Dublin, inclusiv afirmația potrivit căreia rușii nu o doresc la masa negocierilor. Potrivit acestuia, rolul Înaltului Reprezentant nu constă în impunerea propriilor poziții, ci în coordonarea politicii externe a celor 27 de state membre.
Explicații instituționale și poziția lui Kallas
Disputa are însă și o explicație de natură instituțională. Negocierile privind Ucraina implică angajamente de securitate, finanțare, sancțiuni și apărare, iar liderii europeni au preferat să trimită reprezentanți apropiați de propriile cabinete. Statele Unite au procedat în mod similar, Donald Trump încredințând negocierile emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner, nu secretarului de stat Marco Rubio.
În ciuda criticilor primite, Kaja Kallas își menține poziția. Întrebată de presă dacă regretă insistența cu care și-a susținut candidatura, aceasta a răspuns:
„Îmi susțin declarațiile și sunt pregătită să fac această muncă”.
Ea a cerut liderilor europeni să respecte prevederile tratatelor UE privind atribuțiile Înaltului Reprezentant. Kallas rămâne o susținătoare fermă a Ucrainei, iar pozițiile sale împotriva Kremlinului continuă să fie apreciate în afara cercurilor diplomatice de la Bruxelles. Echipa europeană pentru negocierile de pace va include reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei, instituțiilor UE și NATO. Nu a fost desemnat un emisar unic, iar participarea directă a europenilor la viitoarele discuții cu Rusia depinde și de acceptul Moscovei.