Curtea Constituțională a României a respins, cu decizie definitivă și general obligatorie, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gelu Oltean și Vanessa Youness în dosarul cunoscut sub numele de „Ayahuasca”. Prin această hotărâre, articolul din Codul de procedură penală care permite continuarea unei percheziții în „locuri învecinate” rămâne în vigoare, iar procesul împotriva celor doi poate avansa.
Contextul dosarului și al excepției
Decizia CCR nr. 525 din 23 octombrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 27 februarie 2026. Ea privește excepția de neconstituționalitate a articolului 158 alineatul (3) din Codul de procedură penală, ridicată de Amal-Vanessa Youness și Gelu Marin Oltean în Dosarul nr. 1.125/120/2020/a1 al Tribunalului Dâmbovița.
„Dosarul Ayahuasca” a fost deschis de DIICOT în 2019, vizând organizarea unor ceremonii în care participanților li se administra ceai din planta ayahuasca, care conține DMT, o substanță clasificată ca drog de mare risc. Procurorii susțin că, între 2017 și 2019, Vanessa Youness a organizat zeci de astfel de evenimente în cadrul clinicii sale din Dâmbovița, iar Gelu Oltean, fost șef al DGIPI, ar fi sprijinit și protejat activitatea. În decembrie 2019, la o ceremonie din Răcari, 38 de persoane au fost surprinse consumând ceaiul. Cei trei inculpați, inclusiv un prezentat ca „șaman”, Thomas Lishman, au fost trimiși în judecată în martie 2020 pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de mare risc.
Pe parcursul anchetei, instanța a menținut sechestrul asupra unor sume importante de bani, inclusiv zeci de mii de euro și alte valute, precum și asupra unor conturi bancare. Tranzacțiile financiare identificate se ridică la aproximativ 80.000 de euro, iar în cazul lui Gelu Oltean sunt menționate plăți de 23.800 de euro. Dosarul a stat mai bine de patru ani în faza de cameră preliminară, cu numeroase incidente procedurale.
Ce a decis Curtea Constituțională
Textul atacat de cei doi inculpați reglementează situația în care, în timpul derulării unei percheziții, se constată că probele sau persoanele căutate au fost mutate în locuri învecinate. În acest caz, legea prevede că mandatul își produce efectele și asupra acelor locuri, iar continuarea percheziției „se încuviințează de către procuror”.
Gelu Oltean și Vanessa Youness au susținut că această formulare permite procurorului să „extindă” percheziția în afara mandatului judecătoresc, ceea ce ar încălca Constituția, mai ales principiul inviolabilității domiciliului și regula că percheziția se dispune de judecător.
În motivare, CCR a respins aceste argumente, subliniind că autorii au pornit de la o interpretare greșită. Curtea a explicat că încuviințarea procurorului nu reprezintă o „nouă percheziție”, ci o continuare a celei inițiale, care se bazează pe același mandat emis de judecător. Mandatul își extinde valabilitatea în condiții strict prevăzute de lege, atunci când apar împrejurări obiective și imprevizibile, cum ar fi mutarea rapidă a probelor.
Decizia a fost luată cu unanimitate. CCR a respins excepția ca neîntemeiată și a constatat că articolul 158 alineatul (3) din Codul de procedură penală este constituțional în raport cu criticile formulate. Hotărârea este definitivă și general obligatorie.
Repercusiuni și conexiuni notabile
Publicarea deciziei readuce în atenție unul dintre cele mai mediatizate dosare din ultimii ani, care implică un fost șef al serviciilor de informații interne și o afaceristă cu notorietate publică. Cazul a atins și sfera politică, fiind legat de speculații privind prezența fostei consiliere prezidențiale Mădălina Dobrovolschi la una dintre ceremonii, informații pe care aceasta le-a respins categoric, calificându-le drept minciuni și defăimare.
Numele judecătoarei Lia Savonea este invocat în legătură cu Vanessa Youness, dar într-un alt dosar penal, cel de trafic de influență, în care afacerista fusese condamnată. În acel dosar distinct, completul ICCJ din care a făcut parte Savonea a constatat intervenirea prescripției, ceea ce a condus la încetarea procesului penal. Această decizie nu a avut legătură cu fondul acuzațiilor din dosarul „Ayahuasca”.
Prin această decizie, CCR consolidează un mecanism procedural folosit în anchetele complexe. Ea confirmă că, atunci când probele „se mută” în timpul percheziției, legea permite continuarea acțiunii în „locuri învecinate” fără un nou mandat, dar strict în logica și condițiile mandatului inițial emis de judecător, pentru a evita sustragerea sau distrugerea probelor.