Verificările efectuate de Corpul de control al Ministerului Culturii la Opera Națională Română din Cluj-Napoca au scos la iveală modul defectuos în care au fost gestionate veniturile din bilete și patrimoniul instituției. Banii publici au fost direcționați, în anumite situații, către o structură privată, ocolind circuitul legal.
Contextul controlului
Ministerul Culturii a încheiat verificarea la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, constatând că sumele obținute din comercializarea biletelor pentru spectacolele finanțate exclusiv din fonduri publice au urmat o rută alterată. Aceste resurse financiare au fost direcționate către conturile unei entități asociative de drept privat.
Raportul de control a confirmat problemele semnalate anterior de comisia de evaluare a activității manageriale. Documentul Corpului de control, validat la 10 septembrie 2026, cuprinde constatările și măsurile stabilite privind administrarea resurselor financiare, a patrimoniului și a activității instituției.
Nereguli constatate
Unul dintre cele mai semnificative aspecte identificate se referă la fluxul încasărilor din vânzarea biletelor.
Raportul a scos la iveală un mecanism prin care sumele provenite din comercializarea biletelor la spectacolele produse integral din resurse publice au urmat o cale neconformă. Banii au ajuns, ocolind trezoreria statului, evidența contabilă, execuția bugetară anuală și controlul financiar preventiv, în conturile unei structuri asociative de drept privat, conform Ministerului Culturii.
Conducerea interimară a instituției a dispus stoparea imediată a acestei practici, încasarea veniturilor făcându-se exclusiv prin conturile instituției, cu respectarea legislației privind încasarea, administrarea, utilizarea și contabilizarea acestora.
Alte deficiențe semnalate în raport vizează:
- Apărarea instituției în litigii: gestionarea defectuoasă a apărării în procese în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a dus la prejudicierea cu sume importante a intereselor patrimoniale ale instituției;
- Administrarea patrimoniului: închirierea, în perioada 2015–2023, a unor spații la tarife mult sub nivelul pieței, nerecuperarea contravalorii utilităților, precum și acordarea, fără justificare, a unor despăgubiri pentru investiții neamortizate;
- Deficiențe sistemice: folosirea frecventă de date și informații paralele în raportările periodice, lipsa unor proceduri interne în domenii esențiale de activitate și aplicarea necorespunzătoare a sistemului de control intern managerial.
Aspectele care pot avea relevanță penală au fost transmise autorităților competente. De asemenea, situațiile care depășesc atribuțiile Ministerului Culturii au fost înaintate instituțiilor abilitate ale statului.
Reacții oficiale
„Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituție publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat și utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunității. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente ci și responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate și consecințele asumate”, a declarat ministrul culturii, Demeter András Istvan.
„Acțiunile de monitorizare și responsabilizare a managementului vor continua, indiferent de rezistența sau reacțiile publice pe care acestea le pot genera. Evaluarea managerială nu este o formalitate, iar atunci când sunt afectate buna funcționare a unei instituții și disciplina financiară, rezultatele acesteia trebuie să fie valorificate. Pentru Ministerul Culturii, prioritățile rămân clare: respectarea legii, protejarea patrimoniului și utilizarea corectă și transparentă a banilor publici”, precizează ministrul de resort.