În ciuda creșterii veniturilor bugetare și a unui deficit în scădere, cheltuielile României cu dobânzile la creditele externe urmează să ajungă la 3% din PIB în 2026, potrivit proiectului de buget. Guvernul mizează pe investiții publice record și pe absorbția extinsă a fondurilor europene pentru a susține creșterea economică.
Contextul datoriilor costisitoare
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat în repetate rânduri în 2025 necesitatea creșterii taxelor și a reformei administrației. Motivul principal este acela că țara finanțează salariile și pensiile prin împrumuturi cu dobânzi mari. Bolojan a declarat că România plătește anual 11 miliarde de euro doar pentru dobânzi, sumă comparabilă cu costul construirii unei autostrăzi.
„Datorită creditelor pe care le-am contractat la dobânzi foarte mari, între 5,5% şi 7% în euro sau în dolari, am ajuns să avem anul acesta şi anul viitor plăţi doar pentru dobânzi de aproximativ 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro”, a spus Bolojan.
Deși a fost votată o reformă a administrației pentru a reduce cheltuielile, proiectul de buget pentru 2026 arată că cheltuielile cu plata dobânzilor la creditele externe cresc semnificativ.
Principalele direcții ale bugetului pentru 2026
Proiectul de buget general consolidat pentru 2026 este construit pe principii de responsabilitate fiscală și dezvoltare economică sustenabilă. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB (127,7 miliarde lei), urmând să scadă la 5,1% în 2027. PIB-ul este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026.
Structura bugetului se bazează pe următoarele piloni principali:
- Venituri totale estimate la 736,5 miliarde lei (36% din PIB), din care aproximativ 100 de miliarde lei provin din fonduri europene și alte venituri de capital.
- Cheltuieli totale estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu 55,5 miliarde lei față de 2025. Această creștere este determinată de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice.
- Cheltuieli cu dobânzile care cresc de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, ajungând la aproximativ 3% din PIB.
- Investiții publice care ating un nivel record de aproximativ 163,8 miliarde lei, depășind 8% din PIB.
Alocări pentru investiții și programe sociale
Cea mai mare parte a investițiilor va fi susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, reprezentând două treimi din total. Bugetul pentru aceste fonduri crește cu peste 40%.
Printre alocațiile notabile se numără:
- Aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
- Peste 10 miliarde euro rămân de atras de la Comisia Europeană prin PNRR, pentru proiecte majore precum Autostrada Moldovei și infrastructura spitalicească.
- Alocații pentru programe sociale: 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” și 15,48 miliarde lei pentru servicii sociale pentru copii și persoane cu dizabilități.
- Fonduri de compensare a costurilor la energie: 1,75 miliarde lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei.
Autoritățile locale vor primi alocații crescute, ajungând la 86,4 miliarde lei, iar aproximativ două treimi din fondurile europene vor fi direcționate către proiecte locale și regionale.