Premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027, după doi ani de îngheț, însă pentru alocațiile copiilor și creșterea salariului minim nu a oferit garanții. Deciziile finale depind de evaluarea situației fiscal-bugetare și de negocierile cu partenerii sociali.
Pensiile: indexare aproape sigură, procentul rămâne necunoscut
Întrebat marți seara, la TVR 1, dacă pensionarii pot spera la venituri mai mari din anul următor, premierul a exclus posibilitatea unei noi înghețări. El a indicat data de 1 ianuarie drept cea mai probabilă pentru aplicarea majorării, dar a subliniat că procentul și modalitatea de acordare depind de datele bugetare.
„O indexare a pensiilor, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027. Nu îmi imaginez ca după doi ani să nu existe o mărire a pensiilor”, a declarat premierul.
Șeful Executivului a explicat că Guvernul nu poate anunța deocamdată un procent, deoarece așteaptă cifrele privind situația fiscal-bugetară ce urmează să fie prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Încă o dată, trebuie să așteptăm cifrele pe care le va prezenta ministrul Finanțelor. Evident că dorința noastră este de a merge către indexarea propusă de domnul Manole, de ministrul Muncii. (...) dar cât timp nu avem cifrele, mă feresc să fac promisiuni”, a explicat Luca Niculescu.
Întrebat dacă majorarea va fi acordată integral de la 1 ianuarie sau etapizat, premierul a confirmat că sunt analizate mai multe variante. Jurnalista a insistat asupra scenariului în care pensiile nu ar fi indexate deloc în 2027, iar răspunsul a fost categoric: „Nu iau în calcul această variantă”.
Contextul înghețării și efortul bugetar
Declarațiile vin după doi ani consecutivi în care indexarea anuală a pensiilor nu a fost aplicată, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Legea nr. 360/2023 prevede un mecanism de actualizare anuală a valorii punctului de referință, în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Aplicarea mecanismului a fost suspendată în 2025 și 2026. Prin Legea nr. 141/2025, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei pentru anul 2026, iar reluarea prevederilor privind indexarea a fost stabilită pentru 2027.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut recent necesitatea aplicării formulei legale de indexare, estimând un efort bugetar anual de aproximativ 9,5-9,6 miliarde de lei. În programul de guvernare 2026-2028, Cabinetul Niculescu și-a asumat indexarea pensiilor din 2027, condiționat de identificarea resurselor financiare și de respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului. Rămâne de stabilit dacă mecanismul legal va fi aplicat integral de la începutul anului sau etapizat.
Alocațiile pentru copii: fără asigurări
O situație mai puțin clară este cea a alocațiilor de stat pentru copii, înghețate și ele în ultimii doi ani. Întrebat dacă acestea vor crește în 2027 sau vor rămâne la nivelul actual, premierul a confirmat că decizia depinde de aceleași evaluări bugetare.
Jurnalista TVR a întrebat: „În privința alocațiilor pentru copii, iarăși a existat o discuție: îngheață, cresc? Tot așa, așteptați cifrele?”, iar Luca Niculescu a răspuns: „Exact”.
Spre deosebire de pensii, unde a exclus o nouă înghețare, premierul nu a oferit o asigurare similară pentru alocații. În prezent, alocația de stat este de 292 de lei lunar pentru copiii între 2 și 18 ani și de 719 lei pentru copiii sub 2 ani, respectiv pentru copiii cu handicap, în condițiile legii.
Legea nr. 61/1993 prevede indexarea anuală a alocațiilor cu rata medie anuală a inflației, însă aplicarea mecanismului a fost suspendată în 2025 și 2026, sumele rămânând la nivelul stabilit în 2024.
Salariul minim: negocieri în curs, fără dată certă
Nici în privința salariului minim pe economie premierul nu a anunțat o dată certă sau un cuantum al viitoarei majorări. El a făcut referire la întâlnirea de luni, 2 noiembrie, de la Palatul Victoria, cu reprezentanții confederațiilor sindicale, precizând că discuțiile au vizat mai multe revendicări ale angajaților.
„Am avut o discuție foarte bună ieri cu reprezentanții confederațiilor sindicale. Am stat aproape două ore. (...) De multe ori cererile lor sunt legitime. Încă o dată, ne confruntăm cu realitatea fiscal-bugetară”, a declarat Niculescu.
Premierul a precizat că discuțiile vor continua în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din care fac parte Guvernul, sindicatele și patronatele. Salariul minim brut este în prezent de 4.325 de lei, nivel aplicabil de la 1 iulie 2026.
- Sindicatele solicită majorarea salariului minim la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027.
- Patronatele au exprimat rezerve privind impactul unei noi creșteri asupra companiilor.
- Ministerul Muncii a transmis trei scenarii: 4.593 de lei, 4.884 de lei sau 5.079 de lei brut, în funcție de formula de calcul.
Programul de guvernare prevede actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza indicatorilor economici și a consultării partenerilor sociali.
Echilibrul dificil dintre deficit și nivelul de trai
Incertitudinile privind majorarea veniturilor în 2027 apar într-un context economic complicat, recunoscut de premier pe parcursul interviului. Niculescu a declarat că Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, dar și să țină cont de efectele măsurilor de austeritate din ultimii ani asupra populației.
„Venim după o perioadă în care oamenii au suferit, în care oamenii încă suferă, în care puterea de cumpărare le-a fost erodată, în care nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari”, a afirmat premierul.
El a explicat că Executivul caută un echilibru între reducerea deficitului și protejarea nivelului de trai, avertizând că abaterea de la angajamentele fiscale ar putea conduce la măsuri de ajustare și mai dure. Guvernul are pentru 2026 o țintă de deficit de 6,2% din PIB, urmând ca în 2027 să continue reducerea dezechilibrului bugetar.
În același timp, Niculescu a anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta în două-trei săptămâni o evaluare a situației fiscal-bugetare, pe baza căreia vor fi fundamentate deciziile privind cheltuielile și veniturile pentru anul viitor.