Curtea Constituțională a României a stabilit un nou termen, 30 septembrie, pentru pronunțarea în două conflicte juridice de natură constituțională de importanță majoră. Este vorba despre sesizarea privind plata restanțelor salariale ale magistraților și despre sesizarea referitoare la Ordonanța de urgență privind Programul SAFE.
Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte
În primul dosar, CCR a amânat miercuri luarea unei decizii până pe 30 septembrie. Conflictul invocat este între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a acționat în justiție Guvernul pentru neachitarea restanțelor salariale și a obținut câștig de cauză în primă instanță.
Conform informațiilor prezentate anterior de premierul interimar Ilie Bolojan, ÎCCJ a cerut plata sumei de 4,8 miliarde de lei, iar prima instanță a stabilit și penalități de 1% pe zi pentru fiecare zi de întârziere după termenul fixat pentru executarea hotărârii.
Sesizarea privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ a fost înaintată de Ilie Bolojan după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea instanței supreme referitoare la plata drepturilor salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
La data de 2 iulie, Bolojan susținea că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în domeniul bugetar și în gestionarea finanțelor publice.
„Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, spunea Ilie Bolojan.
Acesta afirma că, printr-o astfel de decizie, „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, ceea ce ar constitui „o ingerinţă directă” în activitatea Executivului.
Bolojan explica la acel moment că Înalta Curte solicitase obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale și penalități.
„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet, care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, explica premierul.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
CAB a stabilit că Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, fiind prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
CCR urmează să reia analiza sesizării pe 30 septembrie.
Sesizarea privind Ordonanța SAFE
Curtea Constituțională a amânat pentru aceeași dată și decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.
Grindeanu a cerut CCR să constate existența conflictului și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.
„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se arată în sesizare.
Conform sesizării, analiza cronologiei procedurale și a actelor normative indică faptul că Guvernul ar fi extins „substanţial” proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, când urma să fie dezbătută și votată moțiunea de cenzură, prin introducerea a 12 articole noi.
„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că «Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului». Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază președintele Camerei Deputaților.