Premierul demis Ilie Bolojan a salutat programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan, afirmând că acesta continuă reformele deja începute și pune accent pe modernizarea României.
Reacția lui Bolojan
Fostul premier Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe rețelele sociale prin care își exprimă satisfacția față de programul de guvernare anunțat de premierul desemnat Siegfried Mureșan.
Este un program care continuă reformele începute și pune accent pe modernizarea României, creșterea economică și responsabilitatea față de finanțele publice.
Declarația a fost făcută publică de Bolojan pe pagina sa de Facebook.
Depunerea programului și a listei guvernului
Siegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament lista Cabinetului său și programul de guvernare, marcând astfel debutul etapei parlamentare din procedura de învestire.
Executivul propus cuprinde 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, fiecare reprezentând câte unul dintre PNL, USR și UDMR.
După depunerea documentelor, Mureșan a precizat că noua structură guvernamentală va menține numărul actual de ministere.
Guvernul va avea același număr de ministere ca până acum, nu se creează ministere adiționale, și Guvernul va avea doar trei vicepremieri, fiecare dintre ei cu portofoliu.
Nominalizările propuse
Premierul desemnat a prezentat, pe rând, argumentele pentru fiecare dintre persoanele propuse în funcțiile de ministru:
- Mircea Abrudean – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Mureșan a invocat experiența sa în administrația locală și centrală, amintind că a fost prefect al județului Cluj, inclusiv în perioada pandemiei, iar ulterior secretar general al Guvernului. În prezent, Abrudean este președintele Senatului.
- Radu Miruță – vicepremier și ministru al Apărării. Premierul desemnat a subliniat activitatea sa în cadrul programului european SAFE, susținând că a accelerat înzestrarea Armatei Române și a reușit absorbția prefinanțării prin acest mecanism. Potrivit lui Mureșan, România a primit deja peste 2,5 miliarde de euro pentru securitate și apărare din partea Uniunii Europene datorită muncii sale.
- Tánczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mureșan a amintit că acesta a fost ministru al Mediului, ministru al Finanțelor și vicepremier și că, în ultimele luni, a gestionat ca ministru interimar portofoliul Agriculturii.
- Andrea Chiș – ministru al Justiției, propusă ca independent. Nominalizarea a fost agreată de cele trei partide ale coaliției, iar aceasta ar urma să-și păstreze independența pe durata mandatului. Mureșan a descris-o drept un fost judecător cu peste 25 de ani de experiență la Judecătoria Cluj, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj. Chiș a fost membru al CSM în perioada 2017-2023 și are și o experiență academică.
- Alexandru Nazare – ministru al Finanțelor. Mureșan a spus că acesta, împreună cu premierul Ilie Bolojan, a contribuit la stabilizarea finanțelor țării în acest an și l-a prezentat drept un factor de încredere pentru partenerii financiari, investitori și partenerii internaționali ai României.
- Oana Țoiu – ministru al Afacerilor Externe, propusă pentru continuarea mandatului. Mureșan a afirmat că Țoiu a gestionat procesul de aderare a României la OECD, despre care a spus că este aproape finalizat, a menționat recrutările și concursurile pentru tineri diplomați și a invocat reacția Ministerului de Externe în situații de criză, inclusiv repatrierea românilor din Orientul Mijlociu. De asemenea, a subliniat poziționarea sa clară în contextul agresiunii Federației Ruse în regiune.
- Oana Gheorghiu – ministru al Sănătății. Mureșan a amintit implicarea sa în construirea primului spital de oncologie pediatrică din România și experiența de peste un deceniu în domeniul sănătății, precum și activitatea în domeniul companiilor de stat.
- Cătălin Drulă – ministru al Transporturilor și Infrastructurii, portofoliu pe care l-a mai deținut în perioada 2020-2021. Mureșan a susținut că Drulă a inițiat construcția unei autostrăzi către nord-estul țării și că, în mandatul său, A7 a fost inclusă în PNRR, ceea ce a permis identificarea finanțării pentru proiect. A invocat și faptul că, în prezent, sunt deja în circulație tronsoane ale autostrăzii A7 către județele Moldovei.
- Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, propus din nou. Mureșan a apreciat experiența acestuia în gestionarea portofoliului și a menționat investițiile locale finanțate prin programul Anghel Saligny, precum și relația cu primăriile și consiliile județene.
- Raluca Turcan – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, portofoliu pe care l-a mai condus în perioada 2020-2021. Mureșan a amintit că, în acel mandat, Turcan a început reforma sistemului public de pensii, inclusiv recalcularea pensiilor pe baza contributivității, precum și procesul de digitalizare a caselor de pensii. Premierul desemnat a indicat noua lege a salarizării unitare drept una dintre prioritățile mandatului acesteia.
- Dragoș Pîslaru – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, propus din nou. Mureșan a spus că acesta a preluat portofoliul în urmă cu aproximativ un an, într-un moment în care PNRR era întârziat, și că a renegociat planul cu Comisia Europeană, astfel încât România să păstreze fondurile europene nerambursabile disponibile. Premierul desemnat a afirmat că Pîslaru a încheiat cu succes Planul Național de Redresare și Reziliență.
- Irineu Darău – ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Mureșan a afirmat că, în domeniul gestionat de acesta, au fost îndeplinite țintele și jaloanele din PNRR și că, în ultimele luni, România a absorbit peste 900 de milioane de euro prin PNRR. De asemenea, echipa de la Ministerul Economiei a contribuit la salvarea finanțării pentru peste 3.200 de firme din programul Startup Nation.
- Diana Buzoianu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Mureșan a evidențiat reforma Romsilva, menționând reducerea numărului direcțiilor silvice de la 41 la 19, precum și sesizarea procurorilor în cazul unor nereguli despre care a spus că au implicat milioane de lei. A amintit și lansarea sistemului de monitorizare a pădurilor, atragerea de fonduri europene pentru sector și întărirea Gărzii de Mediu.
- Sebastian Burduja – ministru al Energiei, portofoliu pe care l-a mai ocupat în perioada 2023-2025. Mureșan a spus că în perioada respectivă au fost semnate contracte de peste un miliard de euro din Fondul pentru Modernizare, bani destinați inclusiv construcției unor noi centrale. Obiectivul la Ministerul Energiei este foarte clar: să reducem prețul energiei pentru români.
- Bulcsú Koppány Ötvös – ministru al Culturii, în prezent secretar de stat în acest minister, unde se ocupă de patrimoniu. Mureșan l-a prezentat ca specialist în domeniu, menționând experiența sa de arheolog, muzeograf și în administrarea instituțiilor culturale.
- Mihai Dimian – ministru al Educației și Cercetării, profesor și cercetător în inginerie. Premierul desemnat a menționat că Dimian a fost rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și prorector responsabil de activitatea de cercetare înainte de nominalizarea sa pentru funcția de ministru.
- Dan Reșitnec – secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Nominalizarea sa completează echipa Cabinetului prezentată de Mureșan.
Programul de guvernare și calendarul audierilor
Programul de guvernare depus la Parlament cuprinde 372 de măsuri, potrivit lui Mureșan. Premierul desemnat a spus că miniștrii propuși au obiective stabilite în programul de guvernare și că sunt pregătiți pentru audierile parlamentare.
Procedura de învestire continuă prin audierile în comisiile de specialitate, urmate de votul asupra programului și a listei Guvernului în plen.
Mureșan a anunțat că a solicitat Parlamentului ca audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate să dureze 60 de minute, apreciind că intervalul de 30 de minute folosit în trecut este insuficient.
Dorim ca parlamentarii de la toate partidele să poată adresa întrebări, să aibă o discuție serioasă cu miniștrilor.
Conform calendarului anunțat de premierul desemnat, audierile ar urma să aibă loc luni și marți, iar votul de învestitură în plen în a doua parte a zilei de marți sau, cel târziu, miercuri.