Criza politică prelungește și agravează problemele economice deja existente, fiecare săptămână fără un guvern cu puteri depline aducând costuri mai mari de finanțare și investiții amânate, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Pericolul cel mai serios nu este stagnarea PIB, ci pierderea ratingului de țară din categoria recomandată investițiilor, cu efecte care s-ar resimți ani de zile.
Diferența dintre timpul politic și cel economic
Negrescu subliniază că politicienii și economia măsoară timpul în mod fundamental diferit, în contextul negocierilor prelungite pentru formarea noului executiv.
„Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiţii amânate, în firme închise şi în oameni care pleacă. Pentru un lider de partid, încă o lună de consultări poate părea un detaliu tactic. Pentru un antreprenor care aşteaptă să ştie ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă care îşi evaluează riscurile sau pentru o agenţie de rating care îşi pregăteşte raportul, aceeaşi lună poate schimba totul”, a scris Negrescu pe Facebook.
În viziunea economistului, stabilitatea ar putea fi asigurată fie printr-un acord larg de guvernare, fie printr-o formulă minoritară care să se bucure de susținere parlamentară.
„Fiecare săptămână pierdută reduce spaţiul de manevră şi creşte costul final. Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să îşi pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiţii pierdute şi o reputaţie şifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Şi nici timp”, a subliniat Negrescu.
Scenarii economice îngrijorătoare pentru 2026
Consultantul economic indică estimări care conturează o economie ce, în cel mai favorabil caz, ar putea stagna. Datele prezentate arată că PIB-ul ar putea evolua între 0,1% și 1,2%, după o contracție de 1,7% în primul trimestru.
Investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%, un scenariu pe care Negrescu îl consideră deosebit de problematic pentru o economie care încearcă să reducă deficitele.
„Asta mă îngrijorează cel mai mult, pentru că o ţară care vrea să iasă din spirala deficitelor nu o poate face fără investiţii”, susține economistul.
Estimările indică o inflație care ar putea coborî până la finalul anului doar spre 6-7%, rămânând peste ținta BNR, în timp ce dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,50%.
„Asta înseamnă credite scumpe pentru firme şi familii încă multe luni de acum înainte. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ar putea urca spre 7-8%, cursul ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro, iar deficitul bugetar ar rămâne peste 6% din PIB, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru Bursa de la Bucureşti, riscul este aproape în întregime în jos: o posibilă corecţie de până la 22%, faţă de un potenţial de creştere de doar 2%”, a mai precizat Negrescu.
Aceste valori reprezintă estimările și scenariile prezentate de consultantul economic, nu evoluții certe ale cursului, bursei sau costurilor de finanțare.
Insolvențe la cel mai înalt nivel din opt ani
Negrescu invocă și o analiză privind evoluția insolvențelor. Conform datelor citate, 3.855 de firme au intrat în insolvență în primul semestru, cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce zeci de mii de companii au datorii restante către stat.
„Economia reală era deja în suferinţă înainte de blocajul politic. Criza guvernamentală nu a creat aceste probleme, dar le prelungeşte, le adânceşte şi le scumpeşte”, a punctat consultantul.
Ratingul de țară – principalul pericol
Dincolo de evoluția PIB, economistul consideră că principalul pericol pentru România îl reprezintă ratingul suveran. Estimările arată că riscul ca România să coboare în categoria „junk” în următoarele 6-12 luni a depășit 50%.
Aceasta este evaluarea consultantului economic, nu o probabilitate anunțată de agențiile de rating.
Negrescu avertizează că pierderea calificativului investment grade ar putea avea efecte care să persiste mult după încheierea actualei crize politice.
„Am impresia că mulţi politicieni tratează un downgrade ca pe o notă proastă care se poate corecta la sesiunea de toamnă. Este o iluzie periculoasă. Pierderea ratingului nu se repară odată cu instalarea unui guvern. Fondurile care au voie să cumpere doar obligaţiuni din categoria investiţională ar fi obligate să vândă titlurile româneşti. Statul s-ar împrumuta mai scump, iar băncile şi companiile la fel. Recâştigarea ratingului ar dura ani, nu luni. Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român: credite mai scumpe, un leu mai slab, preţuri mai mari la importuri şi mai puţini bani pentru spitale, şcoli şi autostrăzi, pentru că o parte tot mai mare din buget s-ar duce pe dobânzi”, a explicat el.
Oportunitate ratată de reindustrializare
Pe de altă parte, Negrescu consideră că România are în față o oportunitate importantă de reindustrializare, inclusiv prin fondurile disponibile pentru industria de apărare.
Pentru valorificarea acestei oportunități este însă nevoie, spune economistul, de un guvern capabil să negocieze contracte, să dezvolte programe de retehnologizare și să atragă capital privat.
„Un stat fără guvern nu poate face niciunul dintre aceste lucruri. Iar investitorii, români sau străini, nu aşteaptă. Merg acolo unde există predictibilitate”, a avertizat Adrian Negrescu.