Prelungirea instabilității politice din România devine o sursă de îngrijorare tot mai accentuată, atrage atenția viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu. Deși există semnale pozitive în privința consolidării bugetare, recunoscute inclusiv de agențiile de rating, oficialul BNR subliniază că revenirea la normalitate în guvernare este crucială pentru a menține încrederea în economie.
Contextul declarațiilor
Afirmațiile au fost făcute marți, cu ocazia lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, eveniment la care Cosmin Marinescu a evidențiat necesitatea continuării ferme a procesului de consolidare fiscal-bugetară.
Viceguvernatorul BNR a atras atenția asupra ritmului accelerat cu care s-a acumulat datoria publică a României în ultimii ani. La nivelul Uniunii Europene, aceasta a depășit 80% din PIB, însă în cazul României problema constă în viteza de creștere, care a fost de trei ori mai mare decât în perioada anterioară pandemiei.
„Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada pre-pandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Provocări și priorități
Una dintre provocările majore este identificarea unei formule prin care consolidarea fiscală să fie realizată fără ca economia să fie afectată semnificativ și pe termen lung.
Cosmin Marinescu consideră că bugetul public trebuie eliberat de necunoscute și compromisuri, iar în ceea ce privește veniturile este necesară reducerea constantă a deficitului de încasare a TVA. Totodată, îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să păstreze avantajul predictibilității.
În opinia sa, răspunsul la problema consolidării fără afectarea creșterii economice depinde în mare măsură de calitatea investițiilor și a cheltuielilor statului.
Investițiile și fondurile europene trebuie să contribuie la o creștere economică solidă, în condițiile în care România vine după doi ani consecutivi cu dinamici subunitare și are nevoie de o revigorare care să contribuie inclusiv la temperarea deficitelor și a poverii datoriei publice.
Viceguvernatorul BNR a indicat trei domenii care ar trebui să se afle în centrul politicilor destinate nevoilor reale ale societății: Sănătatea, Educația și Apărarea.
„Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze, în special, domeniile care susţin calitatea vieţii şi rezilienţa pe termen lung: Sănătatea, Educaţia, Apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carenţe majore în abilităţile educative de bază. Or, aceasta este şi consecinţa unor alocări bugetare suboptimale pentru Educaţie, ceea ce afectează competitivitatea unui capital esenţial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială”, a mai afirmat viceguvernatorul BNR.
Paradoxul economiei românești
Cosmin Marinescu a atras atenția și asupra unei situații pe care o consideră paradoxală: România înregistrează cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană, dar companiile românești apar, în același timp, drept cele mai îndatorate.
„Însă principala provocare în această privinţă reflectă un paradox deloc avantajos. România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele româneşti apar drept cele mai îndatorate. Şi aici menţionăm costurile de finanţare ridicate, persistenţa creditului comercial, finanţările de la firmele-mamă. De aceea, mediul de afaceri românesc resimte în prezent decalaje importante de competitivitate faţă de concurenţii săi din Uniunea Europeană şi cu precădere din Zona Euro”, a transmis Cosmin Marinescu.
Pentru ca România să facă un salt calitativ bazat pe productivitate, investiții inteligente și inovare, este nevoie de ceea ce viceguvernatorul BNR numește „ancore adânci și durabile”.
„Cei aflaţi astăzi în căutare de miracole economice, de soluţii miraculoase, pe termen scurt, trebuie să înţeleagă de ce saltul calitativ al României, prin productivitate, prin investiţii inteligente şi inovare, necesită ancore adânci şi durabile. În ultima instanţă, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înţelepciune, cu echilibru şi cu măsura potrivită”, a precizat Cosmin Marinescu.
Legătura cu instabilitatea politică
În final, viceguvernatorul BNR a pus situația economică în legătură cu actuala instabilitate politică. În pofida acesteia, Cosmin Marinescu spune că există evoluții favorabile în consolidarea bugetară, recunoscute și de agențiile de rating. Problema apare însă dacă actuala criză politică se prelungește.
„În prezent, în ciuda instabilităţii politice, vedem semne bune în planul consolidării bugetare, progrese recunoscute şi de către agenţiile de rating, însă prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică. Revenirea la normalitate în planul guvernării este esenţială pentru încredere economică. Este şi aşteptarea legitimă a mediului financiar şi investiţional, intern şi extern, dar şi a mediului antreprenorial românesc”, a declarat viceguvernatorul BNR.