Respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan prelungește perioada de instabilitate politică, iar consecințele se vor resimți direct în economie, avertizează analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta subliniază că România traversează o nouă etapă de nesiguranță într-un moment critic, când sunt imperative decizii urgente legate de deficit, buget și finanțarea statului.
Contextul politic
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament, fiind necesare 233 de voturi pentru învestire. Potrivit analistului, acesta este al doilea guvern respins de legislativ de la căderea Executivului condus de Bolojan.
„Respingerea Guvernului Mureșan nu este doar un nou episod al crizei politice. Este al doilea guvern respins de Parlament de la căderea Guvernului Bolojan. Pentru economie, concluzia e simplă: România intră într-o nouă perioadă de așteptare exact când are cea mai mare nevoie de decizii”, a scris Adrian Negrescu.
Opțiunile constituționale și impactul economic
Analistul explică faptul că, după respingerea celui de-al doilea guvern, președintele are la dispoziție două variante constituționale: fie desemnează un nou premier care să încerce formarea unei majorități parlamentare, fie dizolvă Parlamentul și convoacă alegeri anticipate, în condițiile prevăzute de Constituție.
„Președintele are acum două variante. Poate desemna un nou premier, iar partidele pot încerca să formeze o altă majoritate. Sau poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate, pentru că Constituția permite acest lucru după respingerea a două propuneri de guvern într-un interval de cel puțin 60 de zile. Dizolvarea nu este însă automată”, explică Negrescu.
În viziunea sa, ambele scenarii au implicații economice semnificative:
- Un nou premier ar presupune o nouă rundă de negocieri politice.
- Alegerile anticipate ar putea însemna luni cu un guvern interimar și incertitudine în privința bugetului pentru anul viitor.
„Din punct de vedere economic, ambele drumuri au un cost. Un nou premier înseamnă alte săptămâni de negocieri, fără garanția unui rezultat. Alegerile anticipate înseamnă câteva luni de guvern interimar, fără buget adoptat la timp și cu o campanie electorală în care nimeni nu va vorbi despre reducerea cheltuielilor”, susține analistul.
Presiuni pe piețele financiare
Negrescu atrage atenția și asupra evoluției piețelor financiare, în special asupra leului și a costurilor de finanțare ale României.
„Mai contează ce se întâmplă cu leul. Ieșirea investitorilor străini din titlurile de stat pune presiune directă pe moneda națională. Euro este deja aproape de nivelul maxim din istorie. Un leu mai slab înseamnă produse importate mai scumpe și o inflație care scade mai greu”, afirmă acesta.
Analistul leagă incertitudinea politică și de perspectiva reducerii dobânzilor, despre care spune că ar putea începe abia la începutul lui 2027. În acest context, fiecare lună de criză ar putea amâna momentul în care creditarea devine mai ieftină.
Necesitatea predictibilității și evaluările de rating
Negrescu consideră că România are nevoie, în primul rând, de un guvern capabil să ofere predictibilitate economică, indiferent de formula politică în care acesta se va constitui.
„România nu are nevoie de un anumit guvern, ci de un guvern. Oricare ar fi majoritatea care se formează, ea trebuie să transmită rapid trei mesaje: că reducerea deficitului continuă, că bugetul pentru 2027 va fi adoptat la timp și că regulile nu se vor schimba peste noapte”, a scris analistul.
Adrian Negrescu atrage atenția și asupra evaluărilor agențiilor internaționale de rating, într-un moment în care România încearcă să își păstreze statutul de țară cu rating investițional.
„Chiar dacă România scapă vineri de retrogradarea la Junk de către S&P, nu scapă de problemă. Celelalte două agenții, Fitch și Moody's, au păstrat ratingul în vară, dar tot cu perspectivă negativă”, afirmă el.
În opinia analistului, fiecare evaluare viitoare va readuce în prim-plan aceeași întrebare, dacă România are un guvern capabil să continue reducerea deficitului și să adopte măsurile bugetare necesare.
„Cât timp răspunsul este «nu știm», țara rămâne cu un pas de categoria considerată riscantă”, avertizează Negrescu.
În final, analistul susține că efectele crizei politice nu rămân doar în zona instituțiilor și a negocierilor dintre partide, ci pot ajunge să fie resimțite de populație prin costuri mai mari de finanțare și prețuri.
„Criza politică poate fi rezolvată într-o zi, printr-un vot. Încrederea pierdută în acest timp se recuperează însă în ani. Iar nota de plată nu o achită partidele, ci toți cei care plătesc rate, taxe și prețuri mai mari”, a conchis Adrian Negrescu.