România a pătruns într-o furtună financiară din care ieșirea va deveni tot mai dificilă, în absența unor strategii și măsuri capabile să contracareze efectele inflației și ale majorării dobânzilor, a explicat consultantul economic Adrian Negrescu.
Contextul economic actual
Conform analizei sale, țara noastră se confruntă cu o situație financiară complicată, lipsită de planuri, soluții sau măcar idei privind modalitățile de a evita consecințele unui val inflaționist care se profilează și ale creșterilor de dobânzi ce vor afecta grav puterea de cumpărare și competitivitatea firmelor românești. Semnalul transmis de evoluția cursului euro constituie, în viziunea sa, un ultim avertisment adresat clasei politice cu privire la faptul că situația devine tot mai greu de controlat.
Deprecierea monedei naționale evidențiază îngrijorările investitorilor față de România. Tot mai mulți investitori străini părăsesc țara, iar scăderea cursului confirmă existența acestui fenomen. Diminuarea investițiilor străine directe cu 80% în acest an și retragerea coordonată a capitalului din România, de pe piața valutară, în ultimele 24 de ore, reprezintă un semnal extrem de grav care riscă să elimine și ultima urmă de credibilitate a României în fața investitorilor.
Factorii internaționali și interni
Consultantul a evidențiat și contextul internațional volatil, în care investitorii caută piețe stabile. Interesele fondurilor de investiții și ale marilor companii se orientează spre zonele cu stabilitate, iar creșterea dobânzilor la titlurile de stat americane reprezintă oaza de stabilitate căutată de tot mai mulți investitori. Astfel, ieșirea masivă de capital din România din ultimele 24 de ore este legată de creșterea investițiilor în titlurile de stat americane, ca urmare a majorării dobânzilor din Statele Unite, dar și de lipsa de predictibilitate economică din țara noastră. Căderea Guvernului Mureșan, împreună cu verdictul așteptat de la S&P, reprezintă elemente care amplifică temerile investitorilor că România se află pe un parcurs negativ și că orice investiție în țara noastră are un grad tot mai mare de impredictibilitate.
În ceea ce privește evoluția cursului, consultantul economic consideră că Banca Națională a României se află în prim-plan. Intervențiile sale coordonate în piața valutară probabil vor tempera evoluția cursului, care este un barometru extrem de sensibil la realitățile economice. Rămâne de văzut dacă Banca Națională va mai putea acționa în cazul în care S&P va downgrada România la categoria junk. Există 60% șanse ca acest lucru să nu se întâmple, dar semnalul dat de deprecierea masivă, fără precedent de la criza financiară din 2009, reflectă faptul că, dincolo de verdictul S&P, îngrijorarea investitorilor în privința modului în care funcționează România este tot mai mare.
Necesitatea unor măsuri concrete
În opinia sa, este necesară trecerea de la mesajele privind parcursul pro-occidental al României la măsuri concrete care să ofere credibilitate în fața investitorilor. Este absolut necesar să trecem de la discursul de tipul asigurărilor date privind parcursul pro-occidental al României la fapte concrete. Altfel spus, să avem rapid un guvern care să vină cu un plan de guvernare foarte bine conturat, cu ținte și termene clare legate de reducerea deficitului bugetar, de respectarea angajamentului privind plata datoriilor și de reformele pe care ni le-am asumat în fața finanțatorilor străini.
El susține că, în lipsa unor astfel de elemente, încrederea investitorilor în România riscă să se reducă. Fără niște elemente concrete de credibilitate, pe care autoritățile și politicienii să le aducă în spațiul public, încrederea investitorilor în România va fi tot mai mică, iar efectele le vom simți cu toții. Prăbușirea cursului euro, deprecierea cotației titlurilor de stat românești, creșterea prețurilor la utilități, energie, gaze, carburanți, toate acestea au ajuns să ducă România într-o zonă de furtună economică în care am intrat deja.
Este fundamental să avem un guvern care să vină cu un program de guvernare coerent, care să reafirme în ochii investitorilor, cei care împrumută România cu echivalentul a un miliard de euro pe săptămână, faptul că ne vom ține de reforme, ne vom plăti datoriile și vom fi capabili să ne respectăm angajamentele în fața celor care ne împrumută în momentul de față, pentru că România depinde de aceste împrumuturi externe.
În final, consultantul economic a atras atenția asupra efectelor pe care evoluțiile cursului, ale titlurilor de stat, ale inflației și ale prețurilor le pot avea asupra economiei. Rămâne de văzut dacă politicienii vor înțelege, în acest al 13-lea ceas, cât de gravă este situația financiară și ce efecte negative pot avea aceste evoluții impredictibile ale cursului monedei naționale, ale cotației titlurilor de stat românești, ale inflației și prețurilor la energie și, mai ales, la carburanți. Fără măsuri concrete menite să tempereze toate aceste efecte negative, România își va dovedi, din păcate, impotența de a rămâne pe un parcurs predictibil din punct de vedere economic.
Leul s-a depreciat semnificativ vineri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,3447 lei, în creștere cu 6,7 bani (+1,27%) față de cotația precedentă, de 5,2777 lei, moneda europeană înregistrând astfel un nou maxim istoric în raport cu moneda națională.
Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 6,11% pe an, de la 6,06% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României.