Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), atrage atenția asupra riscurilor generate de majorarea datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile, după ce România a depășit pragul de 1.200 de miliarde de lei datorie publică în luna iulie 2026. Deputatul susține că această evoluție pune o presiune suplimentară pe deficitul bugetar și avertizează cu privire la consecințele economice din perioada următoare.
Contextul economic
Datoria administrației publice a atins în iulie aproximativ 1.205 miliarde de lei, marcând prima depășire a pragului de 1.200 de miliarde de lei. Adrian Câciu a anunțat aceste date printr-o postare pe rețelele sociale, precizând că suma echivalează cu 227,3 miliarde de euro.
Fostul ministru al Finanțelor subliniază că datoria publică nominală a înregistrat o creștere de 33 de miliarde de euro comparativ cu luna mai 2025, moment în care Guvernul Ciolacu II și-a încheiat mandatul, în timp ce deficitul public s-a redus doar cu 6 miliarde de euro.
„Avem o creștere cu 33 miliarde euro a datoriei publice nominale față de luna mai 2025 (demisia Guvernului Ciolacu II), în contextul unei reduceri a deficitului public de doar 6 miliarde euro. Diferențial de 5 la 1, dezechilibru major cu efect pe termen mediu. Se confirmă ceea ce prognozam cu câteva zile în urmă!”, afirmă Câciu.
Problema dobânzilor
Social-democratul identifică o a doua problemă majoră în costurile cu dobânzile aferente datoriei publice. Conform calculelor sale, cheltuielile depășesc estimarea din bugetul aprobat în martie 2026.
„Avem o depășire a cheltuielilor cu dobânzile față de estimarea din bugetul aprobat în martie 2026 de 3,6 miliarde lei, doar pentru datoria de până la luna iulie 2026. Se confirmă ceea ce spuneam cu câteva zile în urmă ca necesar la rectificare, minim necesar pentru dobânzi”, susține fostul ministru.
Câciu estimează că la rectificarea bugetară ar fi necesare cel puțin 5 miliarde de lei suplimentari pentru acoperirea dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei publice până la finalul anului.
„Estimarea actualizată indică minimum 5 miliarde lei suplimentar de pus la dobânzi la rectificare, pentru a acoperi dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice până la final de an. Astfel, ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile se va ridica la 3,1% din PIB”, afirmă acesta.
În acest context, fostul ministru al Finanțelor apreciază că numai costurile suplimentare cu dobânzile ar putea adăuga cel puțin 0,2 puncte procentuale presiunii asupra deficitului bugetar.
„Presiunea pe deficit crește cu minimum 0,2 puncte procentuale doar din cheltuielile suplimentare cu dobânzile”, susține Câciu.
Angajamentele României și decizia S&P
România se află în procedură de deficit excesiv, iar pentru 2026 deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB. Ministerul Finanțelor estima în august că datoria publică, conform metodologiei europene, ar urma să atingă 61,8% din PIB în 2026.
Fostul ministru face referire și la decizia agenției S&P privind ratingul suveran al României, apreciind abordarea agenției, dar criticând în același timp actualii responsabili de politica fiscală.
„S&P a avut o abordare profesionistă, ca de obicei. Problema rămâne la noi. Prea mulți se bat cu cărămida în piept făcând... nimic... Pardon, cred că dacă s-ar fi rezumat să nu facă nimic, nu deteriorau și mai puternic dezechilibrele”, afirmă Câciu.
Avertisment privind riscurile viitoare
Deputatul PSD avertizează că evoluția datoriei trebuie analizată împreună cu alți indicatori economici și cu situația de pe piețele internaționale.
„Atenție: a se corela cu creșterea deficitului de cont curent, scăderea apetitului de infuzie de capital al investitorilor, creșterea costurilor de finanțare la nivel global, crizele legate de lanțurile de aprovizionare, puseul inflaționist importat, profilul recesionist accentuat care se manifestă în prezent, dar și lipsa mesajului credibil de revenire pe care politicienii refuză să îl transmită”, conchide Adrian Câciu.